Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Oameni şi zei

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Dacă Europa este creată de istorie, India este opera zeilor. Ei sunt sursa spiritualităţii generoase a Indiei, care atrage magnetic oameni de pretutindeni. Poate nicăieri în lume zeii nu sunt mai aproape de oameni, determinându-le filosofia de viaţă şi modul de a fi. 

Istoria a frământat pământul Europei până la paroxism. Lucrarea ei este mai profundă aici decât în oricare parte a lumii. De aici dificultăţile de a pune în acord naţiunile europene cu trecutul lor, dar şi explicaţia faptului că Europa a inventat istoria. Întrucât nu poţi avea un trecut atât de complicat fără să încerci să-i afli înţelesurile. Dar nici evreii, care l-au implicat direct pe Dumnezeu în istorie, nu au rămas într-atât de legat de El (cum ştim, l-au părăsit de mai multe ori), precum sunt indienii legaţi de zeii lor. De aceea zeii şi mitologia sunt parte organică a istoriei indiene şi au rămas vii în mentalul colectiv. În vreme ce noi am delimitat demult mitul de istoria zisă şi pozitivă, adică ştiinţifică, pe cât permite domeniul un asemenea tratament, pentru indieni, această separare este practic imposibilă. Cum imposibilă este şi filosofia materialistă, care pretutindeni în lumea adepţilor ei l-a exclus pe Dumnezeu din istorie. Dacă pe la noi secularizarea a tăiat practic rădăcinile religioase ale culturii, căznindu-se să le separe definitiv, pentru indieni dihotomia dintre sacru şi profan este imposibilă. De aceea hinduismul continuă să fie o sursă de inspiraţie pentru cultura europeană, care a preluat de la el sensul simbolului şi al sacrului cosmic.

Nu e simplu să înţelegi politeismul indian din perspectiva creştină, întrucât creştinismul, cum bine se ştie, a purtat un război necruţător cu toate politeismele. În viziunea indienilor din vechime, dar şi a celor de astăzi, mai multe divinităţi guvernează cosmosul, care devine astfel sacralizat, fiecare zeu controlând o parte a Universului. Întreg Universul este populat de divinităţi cosmice: Vaya (Vântul), Surya (Soarele), Chandra (Luna) etc. Treptat, indienii au aşezat un zeu suprem în panteonul lor generos, cu multe secole înainte de era creştină: Brahma - Stăpânul fiinţelor vii, căruia i-au adăugat ulterior alţi zei supremi, precum Shiva (Binevoitorul, pentru că lui trebuie să-i câştigi bunăvoinţa) ori Vishnu (Atotpătrunzătorul, întrucât el este prezent pretutindeni). Toţi aceşti zei supremi sunt identificaţi cu Absolutul şi vorbesc despre un politeism complex în care lumea este sacralizată prin prezenţa lor. Vishnu, spre exemplu, în calitate de zeu ocrotitor este omniprezent, coborând în lume atunci când ea este ameninţată cu distrugerea. Avatarii lui cei mai cunoscuţi sunt Rama şi Krishna, un rege şi un războinic, personaje istorice zeificate. Mitologia ţesută în jurul zeilor este acceptată de hinduşi ca utilă şi adevărată. Deloc întâmplător, studiul religiilor întreprins de către Mircea Eliade şi Georges Dumezil a debutat cu experienţa lor indiană. Acolo au descoperit semnificaţia sacrului, dar şi meditaţia ori spiritualitatea. Acest tip de spiritualitate este dificil de asimilat de către un european creştin, la fel cum pentru un democrat este practic imposibil să pătrundă adevărul adânc al sistemului indian al castelor. Nu insist, întrucât în accepţiune "optimistă" ar trebui să recomand "lepădarea de sine". Şi nu aceasta este menirea acestei succinte incursiuni în spiritualitatea indiană. Dacă trec în revistă câteva aspecte ale religiozităţii hinduse o fac nu din prozelitism, ci pentru că la vârsta maturităţii noastre religioase (purtăm totuşi două milenii de credinţă creştină) putem să ne permitem să investigăm fenomenul hindus, ori budist, ori jain nu doar din curiozitate intelectuală, dar şi pentru a regăsi unele sensuri pierdute pe parcursul istoriei noastre religioase atât de frământate.

Nu cunosc un alt loc în lume în care oamenii să exprime atâta devoţiune pentru zeii lor precum în India. Iar expresia desăvârşită a acestui spirit este concretizată chiar în New Delhi, acolo unde, între anii 2000-2005, a fost înălţat unul dintre cele mai frumoase complexe religioase şi culturale din lume, dedicat memoriei unuia dintre reformatorii hinduismului modern, Bhagwan Swaminarayan, care a trăit între anii 1781-1830. Sunt conştient de limitele fatale ale descrierii mele. Oricâtă imaginaţie aş avea, este practic imposibil să descriu în cuvinte superbia acestui complex monumental întins pe o suprafaţă de 40 de hectare. Recomand de aceea ca în lipsa originalului cititorii să privească acest monument unic pe reţelele de socializare. Acest magnific ansamblu, demn de a fi admirat de oricine, indiferent de religie, îl datorăm iniţiativei Sanctităţii Sale Pramakh Swami Maharaj, al cincilea guru după Bhagwan Swaminarayan, şef spiritual recunoscut în întreaga lume. În centrul complexului se află marele monument Akshardham, construit din piatră roz şi marmură albă. Înalt de 43 de metri şi lung de 180 de metri, templul cu cele 9 domuri magnifice este decorat cu 234 coloane sculptate şi peste 20 de mii de figuri. Decoraţia interioară din marmură poleită cu aur îţi taie respiraţia. Rar poţi admira ceva mai desăvârşit în materie de geniu arhitectonic şi decorativ. Insist: cuvintele nu pot exprima adevărul despre perfecţiunea arhitectonică. Cele două portaluri ale păunilor, construite din piatră roşie, reprezintă omagiul bucuriei pe care aceste păsări regale o aduc în viaţa noastră. Întreg panteonul hindus este reprezentat în miile de sculpturi de pe pereţii templului. Muzeul interactiv dedicat vieţii lui Bhagwan Swaminarayan, porţile şi colonadele, statuile din bronz, fântânile arteziene şi parcul magnific, toate completează acest complex monumental unic în lume. El vorbeşte atât de expresiv despre devoţiune, despre valorile universale ale umanităţii precum curajul, munca, sinceritatea, credinţa şi despre legătura organică dintre indieni şi zeii lor.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri