Despăduririle au totodată o contribuţie majoră la emisiile care contribuie la creşterea temperaturilor, vegetaţia pădurilor tropicale reprezentând cel mai mare rezervor viu de carbon. Tăierea pădurilor şi folosirea terenurilor pentru agricultură au dus la desfiinţarea a circa 34% din pădurile tropicale mature originale şi la degradarea a circa 30% dintre acestea, făcându-le mai vulnerabile la incendii şi la distrugeri viitoare, potrivit analizei.

Peste jumătate din distrugerile produse începând din 2002 au avut loc în regiunea amazoniană.

Cititi si: Colonei contrabandişti, oameni de 100 euro/minut. Scenariu de film cu mafioţi la Iaşi. Judecatori în offside

Pe măsură ce aceste păduri sunt distruse, creşte probabilitatea schimbărilor climatice, care la rândul lor fac mai dificilă supraviţuirea pădurilor rămase, afirmă autorul raportului, cercetătorul Anders Krogh.

”Este un ciclu înspăimântător. Pierderile totale între 2002 şi 2019 sunt mai mari decât suprafaţa Franţei”, a constatat Krogh. Ritmul pierderilor din 2019 este aproximativ egal cu nivelul distrugerilor din ultimii 20 de ani, la fiecare 6 secunde dispărând o suprafaţă de pădure egală cu un teren de fotbal, potrivit unui alt raport recent, realizat de World Resources Institute.

Amazonul brazilian a fost supus unei presiuni intense în ultimele decenii, întrucât dezvoltarea puternică a agriculturii i-a determinat pe fermieri şi pe speculatorii de terenuri să incendieze terenuri pentru a cultiva soia, şi alte culturi şi să crească vite. Această tendinţă s-a înrăutăţit din 2019, când preşedintele de dreapta Jair Bolsonaro a preluat această funcţie şi a început să slăbească protejarea mediului.

Dar Amazonul reprezintă, de asemenea, cea mai bună speranţă pentru păstrarea a ceea ce a mai rămas din pădurea tropicală. Amazonul şi vecinii săi - Orinoco şi pădurea tropicală andină - reprezintă 73,5% din pădurile tropicale încă intacte, potrivit lui Krogh. Noul raport ”întăreşte faptul că Brazilia trebuie să aibă grijă de pădure”, a spus Ane Alencar, geograf la Institutul de Cercetări de Mediu Amazon, care nu a fost implicat în studiu. ”Brazilia are cea mai mare pădure tropicală din lume şi, de asemenea, pierde cel mai mult”, a mai arătat Alencar.

 Insulele din sud-estul Asiei, aparţinând în cea mai mare parte Indoneziei, ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte distrugerea pădurilor din 2002, o mare parte din aceste păduri fiind defrişate pentru plantaţiile de ulei de palmier. Africa Centrală ocupă locul al treilea, cea mai mare parte a distrugerilor fiind centrate în jurul bazinului râului Congo, din cauza agriculturii tradiţionale şi comerciale, precum şi exploatării forestiere. Pădurile care au fost definite în raport ca degradate au fost fie parţial distruse, fie distruse şi de atunci înlocuite de creşterea pădurilor secundare, a explicatt Rainforest Foundation Norway.