anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 27.05.2022

Oamenii de știință spun că primii roboți vii din lume se pot reproduce acum

GALERIE
roboti, multiplicare, Xenopus laevis
  • roboti, multiplicare, Xenopus laevis
- +

Oamenii de știință americani care au creat primii roboți vii spun că formele de viață, cunoscute sub numele de xenoboți, se pot reproduce acum - și într-un mod care nu este văzut la plante și animale.

Formați din celulele stem ale broaștei africane cu gheare (Xenopus laevis) de la care își ia numele, xenoboții au o lățime mai mică de un milimetru (0,04 inchi). Micile ”creaturi” au fost dezvăluite pentru prima dată în 2020, după ce experimentele au arătat că se pot mișca, lucra împreună în grupuri și se pot autovindeca.

Acum, oamenii de știință care le-au dezvoltat de la Universitatea din Vermont, Universitatea Tufts și Institutul Wyss pentru Inginerie Inspirată Biologic de la Universitatea Harvard au spus că au descoperit o formă complet nouă de reproducere biologică, diferită de orice animal sau plantă cunoscut științei.

„Am fost uimit de asta”, a spus Michael Levin, profesor de biologie și director al Allen Discovery Center de la Universitatea Tufts, care a fost co-autor principal al noii cercetări.„Broaștele au un mod de reproducere pe care îl folosesc în mod normal, dar când... eliberezi (celulele) de restul embrionului și le dai șansa să-și dea seama cum e să fie într-un mediu nou, aestea au descoperit o nouă modalitate de a se mișca, dar și-au dat seama, aparent, de o nouă modalitate de a se reproduce.”

Xenoboții părinți în formă de C colectează și comprimă celulele stem libere împreună în grămezi care se pot maturiza în urmași.

Robot sau organism?
Celulele stem sunt celule nespecializate care au capacitatea de a se dezvolta în diferite tipuri de celule. Pentru a face xenoboții, cercetătorii au răzuit celule stem vii din embrioni de broaște și le-au lăsat să se incubeze. Nu este implicată nicio manipulare a genelor.

„Cei mai mulți oameni cred că roboții sunt făcuți din metale și ceramică, dar contează din ce e făcut un robot, și modul în care acționează pe cont propriu în numele oamenilor”, a spus Josh Bongard, profesor de informatică și robotică la Universitatea din Vermont și autorul principal al studiului.

„În acest fel, este un robot, dar este, de asemenea, în mod clar un organism făcut din celule de broaște nemodificate genetic.”

Bongard a spus că au descoperit că xenoboții, care au fost inițial în formă de sferă și făcuți din aproximativ 3.000 de celule, s-ar putea replica. Dar s-a întâmplat rar și numai în circumstanțe specifice. Xenoboții au folosit „replicare cinetică” - un proces despre care se știe că are loc la nivel molecular, dar care nu a fost niciodată observat până acum la scara celulelor sau a organismelor întregi, a spus Bongard.Cu ajutorul inteligenței artificiale, cercetătorii au testat apoi miliarde de forme ale corpului pentru a face xenoboții mai eficienți la acest tip de replicare. Supercomputerul a venit cu o formă de C care semăna cu Pac-Man, jocul video din anii 1980. Ei au descoperit că a reușit să găsească celule stem minuscule într-o cutie Petri, să adune sute de ele în interiorul gurii sale, iar câteva zile mai târziu, mănunchiul de celule a devenit noi xenoboți.

Xenoboții sunt o tehnologie foarte timpurie - gândiți-vă la un computer din anii 1940 - și nu au încă aplicații practice. Totuși, această combinație de biologie moleculară și inteligență artificială ar putea fi utilizată într-o serie de sarcini în organism și în mediu, potrivit cercetătorilor. Aceasta poate include lucruri precum colectarea microplasticelor din oceane, inspectarea sistemelor radiculare și medicina regenerativă.

În timp ce perspectiva biotehnologiei auto-replicabile ar putea stârni îngrijorare, cercetătorii au spus că mașinile vii au fost în întregime conținute într-un laborator și ușor de stins, deoarece sunt biodegradabile și reglementate de experți în etică.

Cercetarea a fost finanțată parțial de Defense Advanced Research Projects Agency, o agenție federală care supraveghează dezvoltarea tehnologiei pentru uz militar.

„Există multe lucruri care sunt posibile dacă profităm de acest tip de plasticitate și capacitatea celulelor de a rezolva probleme”, a spus Bongard.

Studiul a fost publicat luni în jurnalul științific evaluat de colegi PNAS.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un concurs de arhitectură care poate da Iaşului o nouă clădire emblematică

Toni HRIŢAC

Un concurs de arhitectură care poate da Iaşului o nouă clădire emblematică

Anunţul companiei Iulius apropie de sfârşit o dezbatere publică care în urmă cu trei ani a mobilizat societatea civilă ieşeană. Au fost douăsprezece ore de discuţii aprinse, marcate de suspiciune şi neîncredere. Este însă atributul unui oraş de valoare să scoată o asemenea soluţie după discuţii încinse.

opinii

Franţa: un guvern de tranziţie, dar cu probleme

Alexandru CĂLINESCU

Franţa: un guvern de tranziţie, dar cu probleme

După ce reluaseră sloganul clasic, „să punem stavilă extremei drepte”, au descoperit că extrema stângă, sub conducerea lui Jean-Luc Mélenchon, a devenit mai periculoasă decât partidul lui Marine Le Pen. În consecinţă, executivul actual (căruia comentatorii îi prevăd o viaţă scurtă) a fost alcătuit în aşa fel încât să „ciupească” (scuzaţi termenul) din electoratul mélenchonist.

Cine ocupă scaunul gol?

George PLEȘU

Cine ocupă scaunul gol?

Iaşul are nevoie de un organism care să direcţioneze, să ghideze şi să potenţeze eforturile culturale ale comunităţii, de la administraţia locală şi instituţiile culturale de stat, la societatea civilă, sectorul cultural independent şi până la publicul existent şi dezvoltarea de noi audienţe. Fie că se va chema Institutul Cultural Ieşean sau în orice alt fel, înfiinţarea sa este esenţială pentru a reprezenta interesele industriilor culturale şi creative şi a realiza cât mai rapid o strategie culturală care să facă parte dintr-o viitoare strategie de oraş.

IN MEMORIAM: Am pierdut un model - prof. dr. Victor Strat

dr. Eugen TÂRCOVEANU

IN MEMORIAM: Am pierdut un model - prof. dr. Victor Strat

Alături de alte mari personalităţi chirurgicale, profesorul Victor Strat se înscrie în galeria celor care au contribuit la progresul şi modernizarea chirurgiei din ţara noastră. Şcoala pe care a format-o îi este pe deplin recunoscătoare şi îi va păstra o vie amintire.

pulspulspuls

Agamiţii Dandanache de la Iaşi: o lungă şi tristă poveste de succes

Agamiţii Dandanache de la Iaşi: o lungă şi tristă poveste de succes

Tare ne-am mai amuzat alaltăieri, stimaţi telespectatori, când l-am auzit pe fostul şef liberal nea Şică Orban dezvăluind boborului, la o emisiune teve şi oră de maximă audienţă, şi chiar de ziua lui, cum a trebuit el săracul să-i paraşuteze pe listele parlamentare liberale pe actualul premier Ciucă şi pe actualul menistru al Justiţiei Predoiu, totul la intervenţii din afara partidului (de la Cotroceni, adicătelea). 

Caricatura zilei

Băsescu a pocnit, de data asta, o mașină

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.