marti, 19.03.2024
Niciun alt animal nu oferă, poate, un exemplu mai relevant despre cum poate dispărea o specie decât dodo, o pasăre cu aspect ciudat, care nu zbura şi care a trăit pe Insula Mauritius din Oceanul Indian până la sfârşitul secolului al XVII-lea. Când pe insulă au sosit marinarii, au adus cu ei specii invazive precum şobolanii şi practici precum vânătoarea. Dodo, care nu se temea de oameni, a fost condamnată la dispariţie în doar câteva decenii. Acum, o echipă de oameni de ştiinţă vrea să readucă la viaţă această vietate, relatează CNN.
Este un proiect îndrăzneţ, care va combina progresele făcute cu secvenţierea ADN-ului antic, tehnologia de editare a genelor şi biologia sintetică, iar cercetătorii speră că vor fi pionierii unei noi tehnici care să asigure conservarea păsărilor.
Beth Shapiro, profesor de ecologie şi biologie evoluţionistă la Universitatea California din Santa Cruz, este paleogenetician principal la Colossal Biosciences, un start-up în domeniul biotehnologiei şi al ingineriei genetice fondat de antreprenorul în domeniul tehnologiei Ben Lamm şi de geneticianul George Church de la Harvard Medical School, care lucrează la proiecte la fel de ambiţioase pentru a readuce la viaţă mamutul lânos şi tigrul tasmanian.
Shapiro a finalizat deja un prim pas cheie în cadrul proiectului - secvenţierea completă a genomului dodo din ADN antic, pe baza materialului genetic extras din rămăşiţe de dodo găsite în Danemarca.
Următorul pas a fost compararea informaţiilor genetice cu cele ale celor mai apropiate rude ale păsării dodo din familia porumbeilor - porumbelul Nicobar, care încă există, şi solitarul Rodrigues, dispărut, un porumbel uriaş care nu putea zbura şi care a trăit cândva pe o insulă din apropiere de Mauritius. Este un proces care le-ar permite să restrângă aria şi să vadă care mutaţii din genom "fac din dodo un dodo", a explicat Shapiro.
Cu toate acestea, munca ulterioară necesară pentru a reînvia animalul - programarea celulelor de la o rudă vie a dodo-ului cu ADN-ul păsării pierdute - va fi semnificativ mai dificilă. Shapiro a declarat că speră să adapteze o tehnică existentă, care implică celule germinale primordiale - precursorii embrionari ai spermatozoizilor şi ouălor - şi care a fost deja folosită pentru a crea un pui dintr-o raţă.
Abordarea implică prelevarea celulelor germinale primordiale dintr-un ou, cultivarea lor în laborator şi editarea celulelor cu trăsăturile genetice dorite înainte de a le injecta înapoi într-un ou afllat în acelaşi stadiu de dezvoltare, a explicat Shapiro.
Chiar dacă echipa va avea succes în acest demers, nu va realiza o copie fidelă a păsării dodo care a trăit acum patru secole, ci o formă modificată, hibridă. Shapiro spune însă că perfecţionarea acestor instrumente de biologie sintetică va avea implicaţii mai largi pentru conservarea păsărilor. Tehnicile ar putea permite oamenilor de ştiinţă să transfere trăsături genetice specifice între speciile de păsări pentru a le proteja pe măsură ce habitatele lor se micşorează şi clima se încălzeşte.
"Această tehnologie, care funcţionează la găini, ar fi uimitor să o facem să funcţioneze la diferite alte păsări din arborele lor genealogic, pentru că ar avea un impact enorm asupra conservării păsărilor", a spus Shapiro. "Dacă descoperim că există ceva care oferă imunitate împotriva unei boli ce afectează o populaţie şi dacă ştim care sunt modificările genetice care stau la baza imunităţii sau a capacităţii de a lupta împotriva acelei boli, poate că putem folosi aceste instrumente pentru a transfera această imunitate chiar şi între specii înrudite", a adăugat cercetătoarea.
Indiferent dacă start-up-ul Colossal şi echipa sa de oameni de ştiinţă vor reuşi sau nu să readucă la viaţă dodo şi alte creaturi dispărute, proiectele de combatere a extincţiei şi descoperirile tehnologice pe care le pot genera au entuziasmat investitorii. Colossal a anunţat marţi că a strâns încă 150 de milioane de dolari, ceea ce ridică la 225 de milioane de dolari valoarea totală a finanţării obţinute de la lansarea companiei în 2021.
Cu toate acestea, criticii spun că sumele uriaşe implicate ar putea fi mai bine folosite pentru a proteja cele aproximativ 400 de specii de păsări şi multe alte animale şi plante, care sunt pe lista speciilor pe cale de dispariţie.
"Sunt atât de multe lucruri care au nevoie disperată de ajutorul nostru. Şi de bani. De ce v-aţi mai obosi să încercaţi să salvaţi ceva care a dispărut de mult, când sunt atât de multe lucruri care sunt disperate în acest moment?", se întreabă Julian Hume, paleontolog aviar la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care studiază pasărea dodo.
Hume spune că se ştiu foarte puţine lucruri despre dodo şi că există o mulţime de mituri în jurul creaturii. Chiar şi originea numelui său este un mister, deşi el crede că provine de la sunetul pe care se spune că l-ar fi făcut pasărea - o emisie joasă, asemănătoare cu cea a unui porumbel.
Cu milioane de ani în urmă, strămoşii dodo au trăit în Asia de Sud-Est, iar când nivelul mării a scăzut, au ajuns pe Insula Mauritius, unde păsările au rămas izolate de prădători odată ce nivelul mării a crescut.
"Zborul este foarte costisitor (din punct de vedere energetic). De ce să te deranjezi să-l întreţii dacă nu ai nevoie de el? Toate fructele şi mâncarea sunt la sol, iar când nu mai zbori, poţi deveni mare. Asta a făcut dodo, a devenit din ce în ce mai mare, şi mai mare, şi mai mare", a explicat Hume.
Potrivit unui model digital 3D al păsării, dezvoltat de Hume pe baza unui schelet de la Muzeul de Ştiinţe Naturale Durban din Africa de Sud, dodo avea cândva o înălţime de aproximativ 70 de centimetri şi cântărea între 15 şi 18 kilograme. Modelul a dezvăluit că dodo era, probabil, o pasăre mai agilă decât ar putea sugera ilustraţiile ce o înfăţişează ca o pasăre grasă şi lipsită de agilitate.
În anii 1600, înainte ca primele fosile de dinozauri să fie cunoscute pe scară largă, "conceptul de extincţie nu exista. Totul era creaţia lui Dumnezeu şi erau aici pentru totdeauna. Ideea că ceva poate fi eliminat pur şi simplu nu era în vocabularul nimănui", spune Hume.
"Dodo era o pasăre extraordinară, chiar şi în momentul descoperirii", a adăugat el. "Dar au dispărut rapid. Aşa că, atunci când oamenii au vrut să afle mai multe despre ele, nu mai era niciuna", a punctat paleotologul.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |