Ordinul augustinienilor, din care se trage noul Papă, slujește în această vilă discretă din Iași, situată între Copou și Păcurari

„Ziarul de Iași” a stat de vorbă cu „oamenii Papei Leon al XIV-lea de la Iași” despre sensul acestei misiuni într-un oraș în care catolicii sunt minoritari, despre adaptarea unei reguli monastice vechi de peste o mie șapte sute de ani – Regula Sfântului Augustin – la ritmurile unei societăți moderne, dar și despre ceea ce înseamnă faptul că noul Suveran Pontif vine din tradiția spirituală augustiniană.

Asumpționiștii de la Iași vin din Mărgineni, județul Bacău

Noua comunitate de pe malul Bahluiului, mutată de curând din Mărgineni (județul Bacău), face parte dintr-o prezență restrânsă în România. În mijlocul ei sunt patru călugări în haine negre, doi români, un vietnamez și un nigerian.

„Eram la Mărgineni din 1991, instalați acolo într-un context social, rural, eclezial sau bisericesc din anii 91, care nu mai e același în anii 2020. Satele, fizionomia, demografia s-au schimbat. Noi am ajuns în România, cel puțin aici în Moldova, pentru presă”, a explicat pentru „Ziarul de Iași” părintele Florentin, de la Congregația Augustinienilor Asumpționiști din Iași.

Congregația Augustinienilor Asumpționiști este fondatoarea celei mai mari case de presă catolică din lume, Bayard Presse, care publică și faimosul ziar francez „La Croix”.

„În anii 90 presa catolică în România era zero. Au ajuns primii frații cu această idee și a fost lansată o publicație, pentru o scurtă perioadă, Augustiniana se numea. Însă în anii 90, casa s-a umplut cu tineri care voiau să devină călugări. Și frații din ordin s-au concentrat pe primirea lor, nu s-au mai concentrat pe publicare”.

Cu timpul, s-au redus atât numărul tinerilor, cât și comunitatea catolică de la Mărgineni, iar călugării simțeau că au rămas fără o misiune reală. Așa că s-au mutat la Iași, în cartierul Păcurari, cu un nou obiectiv: acela de a veni în sprijinul studenților francezi (sau vorbitori de franceză), care, străini de Iași, ar putea avea nevoie de ajutor și susținere.

„Și e un număr destul de important, în particular la Medicină, de exemplu. Avem întâlniri periodice. Un alt domeniu la care suntem atenți este acela de a primi tineri, studenți, pentru a-i acompania în formarea lor umană, de a trăi cu cineva, să învețe ce înseamnă respectul, convențuirea, susținerea, dar și intelectuală (dându-le cadrul necesar pentru a învăța) și spirituală. Aceștia sunt cei trei pilaștri pe care îi propunem”.

Congregația de la Iași și studenții străini

Congregația de la Iași a augustinienilor asumpționiști ocupă trei case. În prima e o sală de rugăciune. Mai la deal, e o vilă în care pot fi cazați zece studenți interesați de conviețuirea în comunitatea asumpționistă, iar ultima clădire este cea în care locuiesc cei patru călugări.

Cât despre studenții cazați în cadrul congregației, „îi lăsăm liberi, dacă vor să participe la momentele de rugăciune bine. Dar, punctual, le cerem să participe la anumite momente, cum ar fi cele de gătit sau de făcut curățenie împreună. Sau la alte evenimente. Și nu am pus criterii de apartenență religioasă. În schimb, excelența academică este, în general, unul dintre criterii. Adică, dacă vii un an, te încurajăm să înveți, dar nu o faci, anul următor nu te mai primim”, punctează părintele Florentin.

Ce înseamnă, totuși, să trăiești după regula Sfântului Augustin în Iașul de azi? Ce aduce în plus această spiritualitate care pune accent pe viața în comunitate, pe căutarea adevărului și pe slujirea celuilalt, într-un spațiu majoritar ortodox, dar dinamic și divers? Și cum se raportează acești oameni la un Papă care le împărtășește nu doar formația teologică, ci și regula de viață?

Asumpționiștii, membri ai Congregației Augustinienilor de Asumpție, sunt un ordin religios catolic fondat în Franța, în secolul al XIX-lea, de părintele Emmanuel d’Alzon.

De inspirație augustiniană, dar distinct de Ordinul Augustinian clasic, comunitatea își trage numele de la „Collège de l’Assomption”, locul în care a fost înființată, și sugerează o devoțiune specială față de Fecioara Maria. Cu o spiritualitate centrată pe viața în comunitate, iubirea fraternă și căutarea adevărului, asumpționiștii s-au implicat de la început în educație, formare intelectuală și misiune socială, punând accent pe vocație, solidaritate și implicare în viața Bisericii și a societății.

Cine face parte din comunitatea augustinienilor asumpționiști de la Iași

Comunitatea augustinienilor asumpționiști de la Iași e formată din patru călugări. Doi dintre ei, românii, sunt deja preoți, în timp ce vietnamezul Antoine Nien și nigerianul Omorogbe Stephenson încă se adaptează la realitatea ieșeană. Vietnamezul a decis deja să fie călugăr pe viață și pare mai avansat și în studiul limbii române. După doar 4-5 luni de învățat, spune în română că îi place Iașul și România.

”Nigerianul încă e în acea perioadă de discernământ pentru a vedea dacă într-adevăr e drumul pe care vrea să-l urmeze. Nu avem termen limită pentru a fi sfințiți”, arată parintele Florentin.

Pentru a deveni parte dintr-un ordin călugăresc, există un parcurs clar. Primul pas important este anul de noviciat – un an fără activități externe, dedicat formării umane și spirituale, sub îndrumarea unui maestru. Papa Leon al XIV-lea a fost el însuși, la un moment dat, maestru de novici. La Asumpționiști, noviciatul se face într-un singur loc din Europa, în Franța, așa că toți cei care încep acest drum ajung acolo cel puțin pentru un an.

După noviciat urmează studiile de teologie, obligatorii timp de cinci ani. Pot fi făcute în România sau în alte țări în care congregația are comunități – Italia, Spania, Franța.

„Eu, de exemplu, am studiat în Italia. Sunt rare cazurile în care cineva nu urmează teologia completă – de obicei e vorba de persoane care intră mai târziu în viața călugărească și care nu vor deveni preoți. În general, formarea spirituală a unui călugăr se face în timp și implică și o pregătire intelectuală. Unii fac chiar și o facultate laică, înainte sau după”, detaliază părintele.

Urmează apoi alte etape de pregătire: „Întâi, ești călugăr. Apoi, printre călugări, unii pot fi chemați să fie preoți, dar nu toți. Oricum, întâi ești călugăr și după aceea devii preot. Obligatoriu trebuie să fi studiat Teologia, dar poți să ai și alte studii civile absolvite, pe lângă aceasta. De exemplu, unul din superiorii noștri majori întâi a fost medic, a devenit călugăr, apoi a devenit preot și a activat ca medic”.

Ce sunt augustinienii și legătura lor cu Papa

Spiritualitatea Sfântului Augustin pune împreună importanța părții spirituale, dar și activitatea. Comunitățile lui sunt în orașe, sunt în localități, „ne retragem în comunitatea noastră pentru a trăi și a ne ruga, iar în timpul zilei mergem afară, în biserici, în comunități, celebrăm, predicăm și așa mai departe”.

Care este totuși diferența dintre aceste ordine din cadrul bisericii catolice și ce semnificație are alegerea unui papă iezuit, așa cum a fost papa Francisc, sau a unui augustinian, cum e Papa Leon al XIV-lea?

„În rândul papilor au fost multișori dominicani, de altfel haina albă a papei vine de la haina dominicană. La un moment dat a fost ales un dominican care a zis «eu nu-mi schimb haina», și așa a rămas pentru Papă haina albă”, spune părintele Florentin. Haina augustiniană este neagră, cu centură sau curea de piele, avea să îmi explice mai târziu, în timp ce cea a preoților franciscani e cu brâu din sfoară.

Pe ce pun accent călugării franciscani?

Pe scurt, călugării franciscani pun accent pe evanghelizarea prin viața trăită în simplitate și  sărăcie, dominicanii pe evanghelizarea prin cuvânt, predică, învățătură, augustiniemii pe comunitate, viață comună, adaptabilitate, ordinul carmelit pe rugăciune, tăcere, mistică, iar iezuiții pe evanghelizarea prin misiune, formare intelectuală și mobilitate globală.

Franciscanii, întemeiați de Sfântul Francisc din Assisi, au dus o viață de sărăcie radicală, umblând desculți, cerșind, apropiindu-se de cei simpli. Pentru ei, evanghelizarea înseamnă să trăiești ca Hristos – fără siguranță, fără avere, în contact direct cu cei marginalizați.

Dominicanii, cunoscuți și ca „Ordinul Predicatorilor”, și-au construit identitatea în jurul cuvântului. Sfântul Dominic, fondatorul, a înțeles că lumea are nevoie nu doar de sfinți săraci, ci și de oameni formați, capabili să explice, să apere, să învețe. Așa a apărut accentul pe formarea intelectuală și pe misiunea învățăturii. Evanghelizarea la dominicani este prin predică, studiu, dialog teologic. Regula pe care au urmat-o este Regula Sfântului Augustin.

Ordinul augustinian a fost fondat oficial abia în secolul al XIII-lea de către Papa Inocențiu al IV-lea, prin unificarea unor comunități mai vechi. Din punct de vedere spiritual, se apropie de dominicani, dar cu o paletă mai largă de opțiuni: unele comunități augustiniene sunt active, implicate în educație, predicare, pastorație, altele au ales o viață mai retrasă, contemplativă. Este un ordin care menține centrul de greutate pe viața comunitară.

Ordinul carmelit a fost, istoric, un ordin ermetic, retras pe Muntele Carmel din Țara Sfântă. De-a lungul timpului, carmeliții s-au adaptat, dar au păstrat caracterul lor profund spiritual, interiorizat, mistic. Evanghelizarea nu se face în piață, ci în adâncul sufletului, prin rugăciune, contemplație, retragere.

Iezuiții, pe de altă parte, sunt expresia clară a unei Biserici care se deschide spre lume, spre explorare, misiune, formare de elită. Fondat de Sfântul Ignațiu de Loyola în plin context al Contrareformei, Ordinul Iezuit s-a remarcat printr-o formare intelectuală riguroasă, o disciplină aproape militară, și o deschidere radicală spre misiuni externe. Aici, evanghelizarea este globală, adaptată, strategică. Iezuiții au ajuns în Asia, în Americi, în coloniile portugheze, au fondat colegii, universități, și au influențat politic și cultural lumea catolică.

De ce a fost ales papă un cardinal din Ordinul Augustinienilor?

Așadar, de ce a fost ales papă un cardinal din Ordinul Augustinienilor și, mai ales, un american care nu rezonează cu politicile lui Donald Trump? Se va schimba ceva în mesajul Bisericii Catolice? La această întrepare părintele Florentin are mai multe răspunsuri.

• „Nu cred că cardinalii au ales pentru că e american, pentru că e mai degrabă sensibil la subiecte unde ar avea o opinie contrară președintelui. Papa e ales pe viață, președintele e pe patru ani. Cred că înainte de a-l alege pentru că era un augustinian, au ales persoana. De altfel, din momentul în care a devenit episcop, nu mai face parte într-un fel din ordin, pentru că misiunea lui nu mai este aceea de a aparține unei familie religioase, ci de a se ocupa de comunitatea care i-a fost încredințată”.
• „Cu siguranță, este și va fi marcat puțin de experiența sa augustiniană, unde se pune acentul și pe viața interioară, se pune acentul pe viața comună, înseamnă acea capacitate de a trăi cu celălalt, celălalt care e diferit, celălalt care, știu eu, e imigrant, de exemplu. Presupune a învăța să trăiești cu celălalt pe care nu îl alegi tu, comunitatea pe care nu o alegi tu, ești numit într-un loc, poți să fii cu o persoană complet diferită, cultură diferită, tradiții diferite, experiențe diferite. Cred că asta ar fi un avantaj pentru el în contextul de astăzi”.
• „Un alt aspect care cred că a contat, a fost superior major al ordinului augustinan, timp de două mandate, 12 ani. Deci, timp de 12 ani, a fost responsabil de toți augustinienii din lume. Înseamnă că are în spate o experiență de administrare, o experiență de a înfrunta problemele. Cred că toate acestea au contat”.
• „Nu va fi unul care să fie atacat pe tradiții, ca fiind cel mai conservator, dar cel mai probabil probabil nu va fi la fel de progresist sau liber ca și Papa Francisc. Este descris ca cineva mai de grabă de centru, care își ia timp, se gândește înainte se decidă”.
• Cât despre Statele Unite, „și în SUA, ca și în alte părți, realitatea din societate se reflectă puțin și în Biserică. Există un curent mai conservator, uneori mai vocal, și este un curent mai puțin vocal, mai deschis spre lumea de astăzi. Se știe că o parte din Biserica Catolică l-a votat pe Trump, se recunoaște lucrul acesta. Mulți spun că nu este biserica majoritară, dar este cea mai vocală. Însă Papa Leon al XIV-lea a ales deviza aceasta, a unității. Și are o misiune care nu va fi, probabil, deloc ușoară: aceea de a ține aceste două curente cât mai apropiate”.

De la Chicago, orașul unde s-a născut papa Leon al XIV-lea, la Chiclayo, dieceza peruană în care a fost episcop timp de un deceniu, și până la Vatican, unde a fost ales papă în mai 2025, traseul lui Robert Prevost e strâns legat de misiunea augustiniană. Mai aproape de noi, călugării asumpționiști continuă în felul lor tradiția augustiniană pe parcursul Mărgineni – Iași. Iar legătura cu Parisul, orașul în care a luat naștere Congregația Asumpționistă, dar și cu limba franceză, rămâne esențială pentru sensul apartenenței lor.

 

Publicitate și alte recomandări video