Importanţă

Obezitatea este boala secolului XXI, 30% din populaţia globului este afectată în prezent, iar prevalenţa ei este într-o continuă creştere. În România doar 3 din 10 persoane sunt normoponderale.
      
Obezitatea în viaţa timpurie este un subiect de îngrijorare, datorită consecinţelor asociate asupra sănătăţii şi influenţelor asupra dezvoltării psiho-sociale ale tinerilor. De asemenea, este o afecţiune costisitoare, iar persoanele obeze întâmpină multiple dificultăţi pentru a menţine o greutate corporală sănătoasă.

Factorii de risc pentru obezitate sunt:
1. Factori genetici

În cazul copiilor cu obezitate în primii ani de viaţă şi care au ambii părinţi obezi, riscul de a deveni adult obez este de 80%, dublu faţă de  copiii cu un singur părinte obez. Ideea că "obezitatea se transmite în familie" a fost susţinută de numeroase studii, influenţa genetică în apariţia obezităţii la copii se estimează a fi între 50 şi 90%.
În plus, datele din literatura de specialitate susţin că supraponderea şi obezitatea prezente în copilărie şi adolescenţă au tendinţa de a persista la tinerii maturi (aproximativ jumătate din adolescenţii supraponderali şi peste o treime din copiii supraponderali), iar adultul obez cu această afecţiune menţinută din copilarie este mai greu de tratat.

2. Factori socio-culturali

Un rol foarte important în dezvoltarea comportamentului copiilor faţă de alimentaţie îl au mediul social şi cultural în care trăieşte copilul, reprezentat de casă, şcoală, comunitate; părinţii contribuie la formarea unei atitudini corecte sau greşite a copilului faţă de alimente prin exemplul dat. Cu alte cuvinte, părinţii influenţează în mare măsură preferinţele alimentare şi stilul de viaţă al copiilor lor.

3. Cauze medicale

Există o serie de afecţiuni asociate cu obezitatea – boli endocrinologice, boli ale aparatului locomotor, alte sindroame.

4. Alţi factori de risc
Sunt menţionaţi ca factori de risc pentru obezitate încă din perioada intrauterină: subnutriţia, supraalimentaţia, diabetul zaharat sau fumatul la mamă, iar dintre factorii perinatali: intervenţia cezariană, lipsa alăptării sau durata scurtă a acesteia.

Diagnostic:

Pentru a stabili dacă un copil este sau nu obez se fac o serie de măsurători - greutate, înălţime, circumferinţa abdominală. Astfel, la copiii cu vărsta între 2-19 ani se utilizează indicele de masă corporală (IMC) care se obţine prin raportarea greutăţii în Kg la pătratul înălţimii în metri. Valoarea acestuia se interpretează apoi în funcţie de vârstă şi sex cu ajutorul unor grafice. Pentru copiii cu vărsta sub 2 ani, nu există grafice pentru IMC, se utilizează greutatea în funcţie de talie.

Un alt indice, care se utilizeaza la copiii cu vârsta peste 6 ani, este cel obţinut prin raportarea circumferinţei abdominale în cm la înălţimea în cm. Dacă valoarea lui este peste 0.5, atunci obezitatea este de tip central. Acest tip de dispoziţie a tesutului adipos este asociat cu un risc mai mare pentru o serie de boli precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia şi altele.

Complicaţiile obezităţii:

Obezitatea de lungă durată poate evolua cu o serie de complicaţii cu răsunet important asupra calităţii vieţii. Acestea pot afecta nivelul glicemiei (prediabet, diabet zaharat), al colesterolului şi trigliceridelor (dislipidemia), al tensiunii arteriale (hipertensiune arterială), aparatul respirator (sindromul de apnee obstructivă în somn), articulaţiile, ficatul (steatoza hepatică), vezicula biliară, nivelul stimei de sine.

Tratamentul obezităţii:

1. Prevenţia

 Tendinţele actuale nesănătoase în alimentaţia copiilor şi adolescenţilor:
- masa în familie s-a mutat în afara casei;
- absenţa micului dejun: 20% nu au mic dejun zilnic, ceea ce duce la scăderea capacităţii de concentrare şi a performanţei cognitive;
- copiii nu mănâncă destule fructe şi legume (unul din cinci copii nu mănâncă nici măcar un fruct pe săptămâna; dintre aceştia, cei mai mulţi provin din familii cu venituri mici);
- dietele sunt bogate în grăsimi saturate, zahăr, sare;
- creşterea consumului de alimente procesate, cu ados de arome, coloranţi, aditivi, conservanţi;
- consumul de băuturi nealcoolice şi alcoolice a crescut;
- preferinţa pentru gustări adesea cu conţinut scăzut în calciu şi fier, bogate în grăsimi saturate şi zahăr (chipsuri, produse de patiserie, biscuiţi, ciocolată cu lapte);
- comportamentul sedentar (toţi copiii între 5 şi 18 ani ar trebui să practice cel puţin o oră de sport pe zi).

  Tocmai de aceea, implementarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul copiilor şi tinerilor sunt printre primele metode de combatere a obezităţii şi reprezintă priorităţi de sănătate publică, urmărindu-se păstrarea stării de sănătate pe termen lung. Mai mult decât atât, tratând precoce obezitatea, se poate preveni evoluţia spre complicatiile acesteia.

   Cele mai frecvente greşeli:

- excesul de lapte (peste 700 ml/zi este considerat exces);
- abandanorea produselor proaspete;
-excesul de proteine (consum exagerat de carne) şi glucide (băuturi dulci: carbogazoase/necarbogazoase)
- ronţăielile între mese, îndulcirea sucurilor de fructe, oferirea acestora între  mese;
- folosirea din ce în ce mai frecventă a alimentelor de tip fast-food chiar şi la vârste foarte mici;
- impunerea meselor.

   Comportamentul alimentar sănătos - sfaturi practice pentru părinţi

- respectati numărul de porţii din fiecare grupă alimentară: 6-8 porţii pe zi cereale, 5 porţii de legume, verdeţuri, 3 porţii de fructe proaspete, 3-4 porţii de lactate, 3-4 porţii de carne şi substitute, 3 porţii de grăsimi şi mai puţin de o porţie de suc de fructe natural şi deserturi;
- farfuria recomandată trebuie să cuprindă la fiecare masǎ principalǎ: ½ farfurie – vegetale sărace în glucide (spanac, salată verde, broccoli, conopidǎ, fasole verde, varzǎ, morcov) de preferinţǎ asortate şi cât mai colorate (“curcubeu”); ¼ din farfurie – alimente  bogate în proteine (carne slabǎ, peşte, brânzǎ degresată, ouǎ); şi ¼  din farfurie – cereale/amidon (pâine, orez, paste, cartofi).  Pentru completare  se va consuma  un  pahar de lapte/iaurt şi un fruct proaspǎt.
- limitaţi produsele din cereale rafinate (pâinea albă, cereale dulci);
-  evitaţi consumul excesiv de alimente dietetice sau fără grăsimi, precum şi restricţia   excesivă a alimentelor preferate care pot duce la apariţia tulburărilor de comportament alimentar;
- respectaţi orarul meselor;
- luaţi masa în familie, nu în faţa televizorului/calculatorului sau în timpul unor activităţi (mulţi copii mănâncă în timp ce se joacă);
- porţiile să fie mici, adaptate vârstei, apetisante şi atractive;
- nu-i oferiţi alternative dacă refuză una din mese si nici ronţăieli până la masa următoare;
- vorbiţi-i despre mâncare, în funcţie de vârstă, implicaţi-l în alegerea meniului, daţi-i atenţie când mergeţi la cumpărături, implicaţi-l în prepararea /servirea mesei;
- oferiţi-i în familie exemple de alimentaţie sănătoasă.

O altă măsură la fel de importantă este reducerea activităţilor sedentare, cum ar fi privitul la televizor, jocurile pe calculator. Acestea nu ar trebui să depăşească 2h/zi, este necesară, de asemenea, încurajarea mersului pe jos până la şcoală sau efctuarea efortului fizic programat în cadrul unor activităţi sportive organizate (înot, dans, ciclism, jogging etc).

2. Tratamentul farmacologic

Există puţine medicamente care pot fi utilizate pentru obezitatea la copil la momentul actual. La adolescenţi, tratamentul se poate administra numai la indicaţia medicului specialist. La adolescenţi, tratamentul se poate administra numai la indicaţia medicului specialist. O astfel de medicaţie inhibă absorbţia lipidelor, dar are o serie de efecte adverse digestive importante, motiv pentru care complianţa este redusă.

3. Tratamentul chirurgical

Metodele de chirurgie bariatrică de reducere a stomacului  necesită existenţa unei echipe multidisciplinare. Este nevoie ulterior de urmarea unei anumite diete şi a suplimentării cu anumite preparate pe parcursul întregii vieţi.

Dr. Raluca Cuibaru-Teodorescu este medic specialist Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice la Policlinica Providenţa, are program de luni până vineri, şi poate fi găsită, prin programare prealabilă, la unul dintre numerele de telefon 0232 215 940 / 0729 292 897 sau prin e-mail la adresa programari.policlinica@providentamedical.ro.