anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 17.08.2022

Ochiul care nu mai vede (IV)

GALERIE
catalin onofrei
  • catalin onofrei
- +

Cum de-au căzut ţărăniştii atât de jos?

În mod simbolic, PNŢCD împărtăşeşte un destin asemănător României. Dacă România aduce tot mai mult cu un stat eşuat, PNŢCD a ajuns deja o formaţiune politică abandonată în mizerie. Lipsa oamenilor de calitate de la vârf, lipsa curajului, lipsa marilor proiecte, lipsa solidarităţii au generat o multitudine de crize interne ce au sufocat partidul reîntemeiat de Corneliu Coposu. Decesul s-a consemnat cu mulţi ani în urmă, poate chiar în 1995, iar ceea ce descoperim astăzi purtând numele PNŢCD reprezintă doar un strigoi caraghios care bântuie scena politică. Din păcate, nu şi conştiinţele celor vinovaţide dezastru.

După pierderea ruşinoasă a alegerilor din anul 2000, ţărăniştii au alunecat rapid în groapă de gunoi a istoriei. Era şi firesc: foştii studenţi au abandonat lupta, dezamăgiţii au emigrat, „scârbiţii” au zburat în alte partide, îmbuibaţii s-au ascuns, unii chiar prin străinătate, iar şmecherii din eşalonul al doilea au furat arhive, ştampile şi documente secrete cu scopul de a se proclama şefi la momentul oportun. În epoca Băsescu, o parte dintre catastrofalii miniştri ai PNŢCD vor înfunda puşcăria pentru corupţie. Nu spun că nu ar fi meritat, dar şmenurile lor par ridicole în comparaţie cu tunurile actuale date de politicienii interlopi, majoritari în PSD, PNL şi UDMR. Pe ăştia, ghiftuita justiţie, aflată într-o perpetuă siestă, nu-i mai vede.

Alegerea, după eşecul din 2000, a profesorului Andrei Marga de la Cluj (fost ministru „independent” al Educaţiei) în fruntea partidului a fost privită cu destulă circumspecţie. Ardeleanul fusese un ministru pe cât de slab, pe atât de lăudăros, despre el circulau o mulţime de zvonuri privind strânsele relaţii cu securitatea, iar antipatia lui faţă de studenţii nonconformişti era arhicunoscută. Se pare că Marga nu cunoştea celebrul discurs al remarcabilului istoric moldovean Vasile Pârvan, cel care, în 1919, cu prilejul înfiinţării Universităţii din Cluj (unde Marga va funcţiona peste decenii ca rector) arătase că adevăratul profesor este cel care ştie să caute şi să găsească oameni întregi, noi, în care pâlpâie flacăra ideii. Aşadar, adevăratul profesor este cel care se bucură de apariţia în mulţimea purtătorilor de ghiozdane a unui „anarhist” al legilor actuale ale gândului, a unui neliniştit, unui căutător de lege nouă. Acesta transformă lumea!

Planul de renaştere a PNŢCD, gândit de Marga şi camarila sa, a fost un fiasco. Poate vorbim de un fiasco premeditat. El se baza pe întoarcerea în partid a tuturor care fuseseră alungaţi tocmai de nepriceperea şi reaua credinţa a fostei conduceri centrale, dar şi de contrele liderilor netrebnici din teritoriu. Mesajul de întâmpinare se dorea subtil şi mobilizator - un exemplu nereuşit de psihologie inversă. Arătaţi cum trebuie condus PNŢCD, transmiteau oamenii lui Marga! A venit vremea să munciţi voi pentru partid. Veţi avea mai multe reuşite? Noi ne-am străduit, dar vremurile au fost prea grele!

După ce, timp de peste zece ani, vechea gaşcă făcuse totul pentru a distruge partidul, acum efortul de reconstrucţie se voia aruncat în cârca celor care nu participaseră la teribila cacealmă din perioada 1996-2000. Evident, nu a răspuns nimeni chemării lui Marga. Motivul principal? La cârmă PNŢCD se aflau aceiaşi oameni. Unii, la vedere, dar cei mai mulţi, pitiţi sub fustele colorate ale sistemului. Îi trăda mirosul persistent de muscidae.

Problema PNŢCD a fost problema României de după 1989. Falsa revoluţie din decembrie nu a schimbat de fapt nimic. În fruntea ţării, la fel ca în fruntea partidelor, s-au cocoţat aceiaşi oameni „de tip nou” - şantajabili, lipsiţi de caracter, dar plini de idei fixe. Noi, românii, am inventat focul, roata şi mersul biped! Nu toţi, dar mulţi dintre ei mai erau şi slab pregătiţi profesional. Pentru a-şi menţine puterea şi privilegiile s-au înconjurat de oameni asemenea lor, blocând astfel orice tentative de înnoire a formaţiunii. Un partid troglodit, incapabil să se amelioreze pe sine, nu putea demara reforme fiindcă nu voia reforme.

Astăzi, când vorbim de strigoiul PNŢCD, ne vin în minte Cristian Terheş şi Aurelian Pavelescu, un popă greco-catolic închistat şi un avocat din stirpea lui Stănică Raţiu, doi indivizi plasaţi mereu pe teritoriul unor opţiuni politice penibile, iar mai recent şi în centrul unor scandaluri imobiliare murdare. Mai ştie cineva că Pavelescu a făcut parte din echipa „salvatoare” a lui Vasile Lupu, fiind recunoscut, la un moment dat, ca un demn lider al ţărăniştilor? Iar asta dezvăluie aproape totul despre peneţiştii de ieri şi cei de azi.

După cum scriam la început, descopăr o similitudine simbolică între destinul statului român şi cel al PNŢCD. Ceea ce constituie o veste foarte tristă pentru majoritatea românilor. Sfârşit!

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Rivalităţi globale (II)

Lucian DÎRDALA

Rivalităţi globale (II)

Este mult mai greu să articulezi, astăzi, o doctrină a îngrădirii, când ţintele ei sunt regimuri cu care nu demult Occidentul stătea - iar în anumite domenii, încă mai stă - la aceeaşi masă, tratându-le drept actori legitimi.

opinii

Provincialismul trufaş al capitalei

Florin CÎNTIC

Provincialismul trufaş al capitalei

Într-una dintre postările sale educative de pe FB, Dan Alexe sublinia că toţi avem accent şi că cel valah, „dă Bucureshti”, e unul dintre cele mai caraghioase, graiul obişnuit al respectivilor aborigeni fiind şi plin de greşeli de acord. Căci a fi provincial nu e o chestiune de plasare geografică, ci de educaţie, nu?

Caua şi politicaua

Radu PĂRPĂUȚĂ

Caua şi politicaua

Jivină fantastică caua/ e rudă cu bau-baua/ şi politicaua:/ sperie copiii: ai!/ fac pipi în pat: vai!/ Şi vrabia-i pui,/ dar dracul ştie de când îi,/ zice o zicală/ naţională./ 

Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

Alex VASILIU

Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

Siguranţă, sensibilitate, putere de adaptare, vecinătate netulburată a maturităţii. Sunt impresiile stabile de care am avut parte la primele audiţii ale pianistei Alexandra Dăriescu.

pulspulspuls

Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

Multă lume ne-a tot întrebat în ultimele zile cum se face de declaraţiile liderului liberal de la Iaşi, dipotatul Muraru, legate de rotaţia premierilor între PSD şi PNL, au fost aşa de preluate şi mediatizate de tătă presa naţională, asta în timp ce până atunci dipotatul şi-n limbă dacă stătea nu relata nimeni nimicuţa despre el. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.