Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ocupare, şomaj şi câştiguri salariale în judeţul Iaşi

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Articolul din această săptămână, ceva mai tehnic decât precedentele, demonstrează cu date statistice că, înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19, nu a existat o criză a forţei de muncă în judeţul Iaşi.

Pentru evaluarea resurselor de muncă şi a modului în care sunt utilizate acestea în diferitele ramuri şi sectoare de activitate economico-socială, Institutul Naţional de Statistică (INS) utilizează două serii de date statistice: datele din Balanţa forţei de muncă (BFM) şi datele furnizate de Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). BFM permite construirea unor indicatori comparabili în timp, la nivel naţional şi teritorial (regiuni de dezvoltare, judeţe), iar AMIGO asigură comparabilitate în timp, la nivel naţional şi internaţional. Indicatorii statistici care rezultă din prelucrarea celor două serii statistice (BMF şi AMIGO) nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare a datelor, perioadele de referinţă şi sfera de cuprindere sunt diferite. Cu toate acestea, analiza statistică a datelor din ambele serii oferă o imagine completă asupra dinamicii resurselor de muncă şi a pieţei forţei muncii. Pentru articolul de faţă voi utiliza exclusiv metodologia (definiţiile, indicatorii şi datele) furnizate de balanţa forţei de muncă.

Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale. La 1 ianuarie 2020, resursele de muncă din judeţul Iaşi erau de 513.600 persoane, în scădere faţă de anul 2019, când însumau 514.800 persoane. Resursele de muncă sunt compuse din „populaţia activă civilă” (populaţia ocupată + şomerii) şi „populaţia în pregătire profesională şi alte categorii”.

Populaţia activă civilă, exceptând militarii şi personalul asimilat acestora cu statut special, caracterizează oferta potenţială de forţă de muncă şi gradul de ocupare a populaţiei, cuprinzând populaţia ocupată civilă şi şomerii înregistraţi. La 1 ianuarie 2020, populaţia activă civilă a judeţului Iaşi a fost de 297.300 de persoane. Rata de activitate a resurselor de muncă, care se calculează ca raport, exprimat procentual, între populaţia activă civilă şi resursele de muncă, a fost de 57,88%.

Populaţia ocupată civilă cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau pe cont propriu în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură etc. La 1 ianuarie 2020, populaţia ocupată a judeţul Iaşi era de 289.300 de persoane. Rata de ocupare calculată ca raport, exprimat procentual, între populaţia civilă şi resursele de muncă a fost de 56,32%. Acest indicator arată că, la nivelul judeţului Iaşi, nu există din punct de vedere statistic o criză a forţei de muncă.

Din totalul populaţiei ocupate de 289.300 persoane din judeţul Iaşi, salariaţi erau doar 180.900 de persoane. În accepţiunea „Balanţei forţei de muncă” şi a anchetei statistice „Costul forţei de muncă”, salariatul este considerat persoana angajată cu contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parţial (inclusiv cei cu contract de muncă suspendat), existentă în evidenţele unităţii economice sau sociale la sfârşitul anului. Precizăm că „efectivul salariaţilor” nu cuprinde salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi/ sau cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea care raportează datele privind forţa de muncă. Să reţinem că ponderea salariaţilor în total persoane ocupate este de 62,53%, un indicator important care caracterizează nivelul de trai într-o societate, ţinând cont că salariile constituie sursa principală a veniturilor populaţiei. Conform Eurostat, 15% dintre angajaţii români sunt sărăci, factor demotivant, care dezangajează o mare parte a populaţiei active, determinând migraţia acesteia.

Şomajul este un fenomen social care poate fi tratat strict economic, din perspectiva raportului cerere şi oferta de locuri de muncă sau sociodemografic. Conform definiţiei utilizate de Agenţia Naţională pentru Ocupare Forţei de Muncă, şomerii sunt persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, indemnizate sau fără indemnizaţie de şomaj, luate în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. În judeţul Iaşi, cea mai ridicată rată a şomajului (ponderea numărului de şomeri în totalul populaţiei active) a fost înregistrată în anul 1994, de 16,1%. Şomajul s-a situat la cote ridicate, de peste 10% din populaţia activă, până în anul 2000, fenomen care este explicat de procesul de tranziţiei de la economia centralizată de stat la economia de piaţă caracterizat prin restructurarea masivă a întreprinderilor din perioada anterioară anului 1990, urmată de disponibilizarea unui număr mare de angajaţi trimişi în şomaj. După aderarea României la Uniunea Europeană, şomajul la nivel naţional a scăzut continuu, fapt explicat prin dezvoltarea economiei, dar mai ales prin migraţia externă masivă a românilor care a acţionat ca o supapă socială, detensionând piaţa muncii. La 1 ianuarie 2020, rata şomajului în judeţul Iaşi era 2,7%, ceea ce înseamnă în cifre absolute un număr de 8000 de şomeri.

Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă cuprinde elevii şi studenţii în vârstă de muncă la cursuri de zi, femeile casnice, persoanele exceptate din populaţia ocupată civilă şi alte categorii de populaţie neocupată (militarii, poliţiştii, jandarmii, lucrătorii SRI, STS, SPP). La 1 ianuarie 2020, în judeţul Iaşi, populaţia în pregătire profesională şi alte categorii însuma 216.300 de persoane.

Efectivul de salariaţi (exclusiv cu contract de muncă suspendat) cuprinde persoanele cu contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), fiind valabil în ultima zi a lunii când se raportează. La sfârşitul lunii februarie 2021, efectivul de salariaţi din judeţul Iaşi a fost de 177.089 persoane, în scădere cu -1681 persoane (-0,9%) faţă de luna corespunzătoare din anul 2020. În luna februarie 2021, câştigul salarial mediu net a fost de de 3416 lei (+9,8% faţă de luna februarie 2020). Faţă de media pe ţară, câştigul salarial mediu net din judeţul Iaşi, realizat în luna februarie 2021, a fost mai mare cu 1,5%. Indicele câştigului salarial real pentru luna februarie 2021 faţă de luna februarie 2020, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, în judeţul Iaşi a fost de 109,8%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariului a crescut cu 6,4%.

În anul pandemic 2020, unităţile economice din judeţul Iaşi au menţinut şi chiar au crescut în anumte domenii salariile (servicii, IT&C), în timp ce în alte domenii (Horeca, Turism) s-a recurs la reducerea efectivului de salariaţi. În orizontul anului 2021, estimările Comisiei Naţionale de Prognoză arată că populaţia ocupată civilă a judeţului Iaşi va fi de 288.700 persoane, numărul mediu de salariaţi ajunge la 186.400 persoane, iar salariul mediu net va fi de 4353 lei/ lună. În anul 2024, clujenii vor câştiga în medie 4851 lei net/ lunar, iar bucureştenii 5329 lei net/ lunar.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri