Ocupare, şomaj şi câştiguri salariale în judeţul Iaşi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Ocupare, şomaj şi câştiguri salariale în judeţul Iaşi

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Articolul din această săptămână, ceva mai tehnic decât precedentele, demonstrează cu date statistice că, înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19, nu a existat o criză a forţei de muncă în judeţul Iaşi.

Pentru evaluarea resurselor de muncă şi a modului în care sunt utilizate acestea în diferitele ramuri şi sectoare de activitate economico-socială, Institutul Naţional de Statistică (INS) utilizează două serii de date statistice: datele din Balanţa forţei de muncă (BFM) şi datele furnizate de Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). BFM permite construirea unor indicatori comparabili în timp, la nivel naţional şi teritorial (regiuni de dezvoltare, judeţe), iar AMIGO asigură comparabilitate în timp, la nivel naţional şi internaţional. Indicatorii statistici care rezultă din prelucrarea celor două serii statistice (BMF şi AMIGO) nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare a datelor, perioadele de referinţă şi sfera de cuprindere sunt diferite. Cu toate acestea, analiza statistică a datelor din ambele serii oferă o imagine completă asupra dinamicii resurselor de muncă şi a pieţei forţei muncii. Pentru articolul de faţă voi utiliza exclusiv metodologia (definiţiile, indicatorii şi datele) furnizate de balanţa forţei de muncă.

Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale. La 1 ianuarie 2020, resursele de muncă din judeţul Iaşi erau de 513.600 persoane, în scădere faţă de anul 2019, când însumau 514.800 persoane. Resursele de muncă sunt compuse din „populaţia activă civilă” (populaţia ocupată + şomerii) şi „populaţia în pregătire profesională şi alte categorii”.

Populaţia activă civilă, exceptând militarii şi personalul asimilat acestora cu statut special, caracterizează oferta potenţială de forţă de muncă şi gradul de ocupare a populaţiei, cuprinzând populaţia ocupată civilă şi şomerii înregistraţi. La 1 ianuarie 2020, populaţia activă civilă a judeţului Iaşi a fost de 297.300 de persoane. Rata de activitate a resurselor de muncă, care se calculează ca raport, exprimat procentual, între populaţia activă civilă şi resursele de muncă, a fost de 57,88%.

Populaţia ocupată civilă cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau pe cont propriu în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură etc. La 1 ianuarie 2020, populaţia ocupată a judeţul Iaşi era de 289.300 de persoane. Rata de ocupare calculată ca raport, exprimat procentual, între populaţia civilă şi resursele de muncă a fost de 56,32%. Acest indicator arată că, la nivelul judeţului Iaşi, nu există din punct de vedere statistic o criză a forţei de muncă.

Din totalul populaţiei ocupate de 289.300 persoane din judeţul Iaşi, salariaţi erau doar 180.900 de persoane. În accepţiunea „Balanţei forţei de muncă” şi a anchetei statistice „Costul forţei de muncă”, salariatul este considerat persoana angajată cu contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parţial (inclusiv cei cu contract de muncă suspendat), existentă în evidenţele unităţii economice sau sociale la sfârşitul anului. Precizăm că „efectivul salariaţilor” nu cuprinde salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi/ sau cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea care raportează datele privind forţa de muncă. Să reţinem că ponderea salariaţilor în total persoane ocupate este de 62,53%, un indicator important care caracterizează nivelul de trai într-o societate, ţinând cont că salariile constituie sursa principală a veniturilor populaţiei. Conform Eurostat, 15% dintre angajaţii români sunt sărăci, factor demotivant, care dezangajează o mare parte a populaţiei active, determinând migraţia acesteia.

Şomajul este un fenomen social care poate fi tratat strict economic, din perspectiva raportului cerere şi oferta de locuri de muncă sau sociodemografic. Conform definiţiei utilizate de Agenţia Naţională pentru Ocupare Forţei de Muncă, şomerii sunt persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, indemnizate sau fără indemnizaţie de şomaj, luate în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. În judeţul Iaşi, cea mai ridicată rată a şomajului (ponderea numărului de şomeri în totalul populaţiei active) a fost înregistrată în anul 1994, de 16,1%. Şomajul s-a situat la cote ridicate, de peste 10% din populaţia activă, până în anul 2000, fenomen care este explicat de procesul de tranziţiei de la economia centralizată de stat la economia de piaţă caracterizat prin restructurarea masivă a întreprinderilor din perioada anterioară anului 1990, urmată de disponibilizarea unui număr mare de angajaţi trimişi în şomaj. După aderarea României la Uniunea Europeană, şomajul la nivel naţional a scăzut continuu, fapt explicat prin dezvoltarea economiei, dar mai ales prin migraţia externă masivă a românilor care a acţionat ca o supapă socială, detensionând piaţa muncii. La 1 ianuarie 2020, rata şomajului în judeţul Iaşi era 2,7%, ceea ce înseamnă în cifre absolute un număr de 8000 de şomeri.

Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă cuprinde elevii şi studenţii în vârstă de muncă la cursuri de zi, femeile casnice, persoanele exceptate din populaţia ocupată civilă şi alte categorii de populaţie neocupată (militarii, poliţiştii, jandarmii, lucrătorii SRI, STS, SPP). La 1 ianuarie 2020, în judeţul Iaşi, populaţia în pregătire profesională şi alte categorii însuma 216.300 de persoane.

Efectivul de salariaţi (exclusiv cu contract de muncă suspendat) cuprinde persoanele cu contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), fiind valabil în ultima zi a lunii când se raportează. La sfârşitul lunii februarie 2021, efectivul de salariaţi din judeţul Iaşi a fost de 177.089 persoane, în scădere cu -1681 persoane (-0,9%) faţă de luna corespunzătoare din anul 2020. În luna februarie 2021, câştigul salarial mediu net a fost de de 3416 lei (+9,8% faţă de luna februarie 2020). Faţă de media pe ţară, câştigul salarial mediu net din judeţul Iaşi, realizat în luna februarie 2021, a fost mai mare cu 1,5%. Indicele câştigului salarial real pentru luna februarie 2021 faţă de luna februarie 2020, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, în judeţul Iaşi a fost de 109,8%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariului a crescut cu 6,4%.

În anul pandemic 2020, unităţile economice din judeţul Iaşi au menţinut şi chiar au crescut în anumte domenii salariile (servicii, IT&C), în timp ce în alte domenii (Horeca, Turism) s-a recurs la reducerea efectivului de salariaţi. În orizontul anului 2021, estimările Comisiei Naţionale de Prognoză arată că populaţia ocupată civilă a judeţului Iaşi va fi de 288.700 persoane, numărul mediu de salariaţi ajunge la 186.400 persoane, iar salariul mediu net va fi de 4353 lei/ lună. În anul 2024, clujenii vor câştiga în medie 4851 lei net/ lunar, iar bucureştenii 5329 lei net/ lunar.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

Cosmin PAȘCA

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

În loc să vină cu soluţii pe fond, să fie pro-activ în negocierile cu USR PLUS, s-a agăţat ostentativ de forma solicitărilor. Atitudinea defensivă a primarului trădează reaua credinţă sau, în cel mai bun caz, un orgoliu prostesc. Sigur, şi reprezentanţii USR PLUS sunt încăpăţânaţi, pe alocuri obraznici, dar ei pentru asta au fost trimişi în CL.

Filmuletul zilei

opinii

Teste

Codrin Liviu CUȚITARU

Teste

Neîndoios, ceva grav se petrecuse în procesul evaluării, făcându-l pe Grimase să intre în şoc. Suspiciunea mi-a fost întărită şi de amănuntul că bietul corector ţinea între degetele încârligate de la mâna stângă o foaie scrisă - în mod evident una dintre numeroasele şi buclucaşele lucrări.

Inegalitatea veniturilor

Alin ANDRIEȘ

Inegalitatea veniturilor

Trăim vremuri excepţionale în care inegalitatea socială, atât din perspectiva veniturilor, cât şi a avuţiei individuale, se adânceşte. Cauzele şi consecinţele creşterii disparităţilor la nivelul veniturilor şi a averii reprezintă elemente centrale ale dezbaterilor atât la nivelul economiştilor, cât şi al politicienilor. Deşi nivelul de trai a înregistrat o creştere semnificativă în ultimele decenii, iar inegalitatea veniturilor la nivel global s-a redus, inegalitatea din perspectiva veniturilor a crescut semnificativ la nivel naţional în majoritatea ţărilor.

Justificările justiţiei

Florin CÎNTIC

Justificările justiţiei

Cum lumea este încă agitată după măcelărirea cinică a unui urs de trofeu de către un cetăţean din Liechtenstein invitat dubios şi cam ilegal de nu ştiu ce asociaţie maghiară de vânători din Covasna, a trecut neobservat un eveniment important: o hotărâre a Curţii Constituţionale care a creat deranj în justiţie.

pulspulspuls

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Informaţii interesante transpiră în ultimele zile despre liberalii ieşeni, stimaţi telespectatori. Prin culisele politichiei de la Bucale se zvoneşte că în parohia de la Iaşi ar fi apărut o mare problemă de lidărşip, ca să ne exprimăm mai elevat: nu prea ar vrea nimeni mai de soi să se bage pe locul de şef lăsat liber de Paralexe, până se clarifică într-un fel sau altul aspectele penale ale acestuia. 

Caricatura zilei

Lupii manifestanți

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.