OFA UGIR: ”Peste 13.700 de IMM-uri nu au primit granturile pentru capitalul de lucru. În schimb, ANAF a început să pună poprire pe conturile firmelor!”
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

COMUNICAT DE PRESA

OFA UGIR: ”Peste 13.700 de IMM-uri nu au primit granturile pentru capitalul de lucru. În schimb, ANAF a început să pună poprire pe conturile firmelor!”

GALERIE
antreprenori
  • antreprenori
- +

Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR trage un semnal de alarmă cu privire la situația critică din punct de vedere economic pe care o traversează în continuare numeroase IMM-uri, în condițiile în care sprijinul promis de guvernul României întârzie să se concretizeze.

Este vorba despre neachitarea granturilor pentru capitalul de lucru, în ciuda promisiunii guvernului de a plăti aceste sume către IMM-urile eligibile, cel târziu la sfârșitul lunii decembrie 2020. În acest moment, există peste 13.700 solicitări admise și neachitate, și peste 2.700 de cereri încă neprocesate. 

În plus, suma disponibilă în prezent este de doar 150 milioane euro, cu mult mai mică față de necesarul de plată. Acest lucru înseamnă că restul plăților se va face după prima rectificare bugetară, care nu poate avea loc înainte de luna iulie!

Soluția: IMM-urile eligibile să fie finanțate de bănci, până când guvernul va face plățile

OFA UGIR consideră de neînțeles aceste întârzieri majore ce riscă să ducă în insolvență numeroase companii, în special cu capital românesc, într-o perioadă în care obiectivul principal al tuturor ar trebui să fie securizarea locurilor de muncă ale angajaților. 
Cu atât mai mult cu cât vorbim despre bani care vin de la Comisia Europeană, iar România îi va primi imediat după ce țara noastră va face dovada plății lor către IMM-urile eligibile.

În aceste condiții mai mult decât favorabile, ministerul de Finanțe are posibilitatea de a apela la un împrumut pe termen scurt, pentru a plăti toate granturile, în cel mai scurt timp posibil. În acest fel, bugetul de stat nu va avea decât de câștigat, întrucât mare parte din aceste sume vor fi virate de către IMM-uri la bugetul național, pentru a-și stinge datoriile.

O altă soluție ar putea fi transmiterea notificărilor de acceptare către IMM-urile eligibile și generarea contractelor de finanțare de către platforma online, pentru ca firmele respective să poată lua credite-punte de la băncile cu care lucrează până în momentul în care guvernul va face plățile. Este o soluție extrem de simplu de implementat, cu niciun fel de impact bugetar, care însă ar putea ajuta unele IMM-uri să-și deblocheze activitatea. 
”Este de neînțeles pentru noi, ca reprezentanți ai antreprenorilor, faptul că ANAF a început deja, în urmă cu o lună de zile, să pună popriri pe conturile multor IMM-uri, care așteaptă să primească notificarea de aprobare a cererii de finanțare, depuse pentru grantul de capital de lucru. Este de neacceptat ca statul să întârzie transmiterea notificărilor de aprobare a acestor aplicații și, în paralel. La fel cum este de neacceptat ca o altă instituție a statului să blocheze conturile acestor antreprenori, care așteaptă ca guvernul să își respecte angajamentul asumat față de ei: acela de a plăti la timp granturile pentru capital de lucru. Statul trebuie să-și facă datoria”, a declarat Mirabela Miron, președinta Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR. 

Ajutorul pentru HoReCa a scăzut de la 2,5 miliarde lei, la 1 miliard lei!

În ceea ce privește domeniul HoReCa, acea mult așteptată OUG, prin care se compensează o cincime din pierderea de venituri suferită în anul 2020, față de anul 2019, se dovedește a fi departe de ce s-a angajat inițial guvernul să asigure. 
Concret, deși valoarea avută în vedere pentru bugetare fusese de 2,5 miliarde de lei, în prezent, aceasta a scăzut la doar 1 miliard de lei, sumă total insuficientă pentru a compensa pierderile acestui sector, cauzate de măsurile sanitare de luptă împotriva pandemiei. 
În plus, deși în vechea OUG 224 / 2020 se prevedea ca semnarea contractului de finanțare cu beneficiarul să se facă până pe 30 iunie 2021, iar plata sumelor - în maxim 30 de zile de la semnarea contractului de finanțare, OUG 10 / 19.02.2021 (cea care modifică OUG 224 / 30.12.2020) prevede că statul le va plăti beneficiarilor ajutoarele până la 30 iunie 2022. 

Citește și: Firmele străine de IT&C fac de două ori mai mulţi bani la Iaşi faţă de cele controlate de antreprenori locali

 

ai mult, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului trebuie să publice procedura de implementare a schemei până cel târziu în jurul datei de 24 aprilie. Acest fapt înseamnă că procedura nu va putea demara înainte de luna mai 2021! Conform OUG 224/2020, ministerul ar fi trebuit să facă acest lucru la sfârșitul lunii ianuarie 2021, ceea ce înseamnă că schema ar fi trebuit să fie în plină derulare în acest moment. Ori, aceste întârzieri ale statului aduc prejudicii majore IMM-urilor.

Sigur, este de salutat faptul că plafonul stabilit pentru ajutoarele de stat cumulate acordate unui IMM, în interiorul cadrului temporar configurat de Comisia Europeană, a fost mărit de către aceasta de la 800 mii euro la 1,8 milioane euro. Însă acest lucru nu va fi de niciun ajutor antreprenorilor, dacă plățile sunt făcute mult prea târziu, când multe dintre IMM-urile ce activează în domeniul HoReCa vor fi intrat în insolvență și își vor fi concediat angajații în formarea cărora au investit atât de mulți ani. 

”Considerăm că guvernul ar trebui să demonstreze aceeași solidaritate față de mediul privat, pe care antreprenorii o arată deja de peste un an de zile, față de eforturile statului de a ține pandemia sub control. Până la urmă, statul trebuie să înțeleagă că o cădere a economiei în această perioadă nu va face decât să încetinească măsurile pe care le are în vedere, pentru reducerea deficitului bugeta, și că este nevoie să lucreze într-un parteneriat adevarat cu mediul privat. Noi, cei din UGIR, ne exprimăm din nou disponibilitatea de a lucra în echipă cu ministerele de linie, în așa fel încât să aducem soluții concrete și punctuale la toate aceste provocări majore ce pot avea un impact pe termen lung asupra economiei României”, a mai precizat Mirabela Miron, președinte OFA UGIR.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

va

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.