Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ofensiva ideologicului în literatură

GALERIE
BogdanCretu
  • BogdanCretu
- +

Cine ar mai putea fi azi criticul care să indice, cu „degetul lui de lumină”, direcţia? Mai e posibilă azi o critică de direcţie? Ar mai avea ea audienţă, ar mai avea ea mediul intelectual unde să îşi ducă necesarele campanii?

Câteva întrebări se ridică de la sine, din perspectiva unui critic aflat la mijlocul carierei, format într-o tradiţie a esteticului şi nevoit să facă faţă provocărilor teoretice, ideologice, academice din ultima vreme, când domeniul criticii s-a globalizat şi el, când funcţionarea sa în cadru strict naţional e taxată drept izolaţionism, de nu chiar provincialism; când teoria literară tinde să răspundă din ce în ce mai obedient unor presiuni ideologice. Ce mai înseamnă pentru noi, azi, autonomia esteticului? Cât de actuală, cât de urgentă mai este această direcţie? Ce anume ameninţă, azi, autocefalia esteticului? Şi încă: mai răspunde acest criteriu dilemelor, tensiunilor lumii noastre? Mai este el suficient de încăpător pentru a orienta discursul critic, pentru a-i asigura audienţa şi, eventual, autoritatea? Studiile culturale, de gen, teoriile privitoare la caracterul transnaţional al literaturilor, studiile bazate pe statistici, pe analizele cantitative, moda „distant reading”-ului, literatura prizată mai ales ca sursă a memoriei culturale, antropologia culturală, interculturalismul, studiile media, perspectivele apăsat sociologice - sunt tot atâtea tendinţe, extrem de actuale, nu lipsite de real profit metodologic, de a împinge în fundal, dacă nu chiar în derizoriu, după unii, bătrânul criteriu estetic. „Demonul teoriei” începe să fe înlocuit de demonul ideologiei.

Ce cred despre toate aceste provocări e greu de răspuns într-un text atât de scurt. Subiectul merită discutat sistematic; el este, am certitudinea, una dintre problemele-cheie ale instituţiei criticii, chiar şi aşa, cu faţada erodată, cum se află azi. Pe scurt, aş spune că, în absenţa criteriului estetic, nici un tip de hermeneutică nu se poate defini drept critică literară. Pe de altă parte, literatura este nevoită, azi, ca să intereseze, să ridice probleme de interes mai larg decât propriul statut, propriul specific estetic. Critica este şi ea nevoită să se replieze, adoptând şi alte criterii în evaluarea operelor: cel etic, cel ideologic, cel de recuperare a memoriei ş.a.m.d. Problema apare atunci când acestea tind să devină mai (im)portante decât criteriul valoric; ele sunt acolo, criticul le detectează, le analizează, dar sunt condiţionate (ar trebui să fie!) de criteriul estetic: indiferent ce temă ar avea, ce problemă a lumii contemporane ar ridica, ce perspectivă ideologică, corectă sau, Doamne apără!, incorectă politic ar adopta, un roman contează numai şi numai dacă îndeplineşte exigenţele estetice. Dacă această clauză fundamentală este îndeplinită, se poate discuta mai departe, despre toate celelalte ambiţii şi mize ale operei.

Cum mai identificăm noi, azi, esteticul? Câtă nevoie mai avem de el? Din păcate, el a devenit un fel de apanaj al specialiştilor: publicul larg caută altceva în cărţi, câtă vreme literatura e nevoită să reziste într-un circuit comercial. Prima precizare este următoarea: spre deosebire de generaţia ʼ60, care a luptat pentru recuperarea modelelor estetice ale literaturii într-un moment dramatic, care a apărat specificul literaturii ca literatură, pentru a o proteja de presiunea ideologicului şi a politicului, pentru generaţia mea de critici, esteticul nu se mai opune ideologicului. Acesta din urmă a devenit un aspect, printre altele, al operei literare pe care nu îl mai ignorăm, de care nu ne mai temem. Până la un punct... Ceea ce se simte însă în ultimii ani este o ofensivă destul de agresivă a ideologicului, în dauna esteticului. Se poartă azi o receptare a literaturii dintr-o perspectivă care îi caută justificarea şi meritele şi o promovează în funcţie de mesajul conformizat, standardizat ideologic pe care îl transmite: noii procurori vânează în capodoperele clasicilor mostrele de inadecvare la ideologiile contemporane: cutare e misogin, cutare e xenofob, cutare ar trebui interzis pentru că oferă un exemplu greşit tinerelor generaţii. Ne dăm sau nu seama, asistăm la această luptă fatalmente nedreaptă: de fiecare dată, în faţa ideologicului, esteticul e nevoit să se retragă şi să răspundă, cu mijloacele sale imponderabile, unei brutalităţi a concretului. De aceea, cred că este importantă redeschiderea discuţiei privitoare la autonomia esteticului. Dar cine ar mai putea fi azi criticul care să indice, cu „degetul lui de lumină”, direcţia? Mai e posibilă azi o critică de direcţie? Ar mai avea ea audienţă, ar mai avea ea mediul intelectual unde să îşi ducă necesarele campanii? Ar mai fi posibil, azi, un Lovinescu? Întrebări mai curând retorice... În orice caz, recesiunea criticii de întâmpinare nu e străină de această febrilitate dată de schimbarea de paradigmă.

Bogdan Creţu este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi şi profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri