Social-democraţii au deschis mai multe fronturi pentru a efectua modificările dorite de Liviu Dragnea. În următoarea perioadă se pregătesc să intre în dezbatere parlamentară mai multe legi şi ordonanţe care reglementează într-un fel sau altul faptele de care Liviu Dragnea este acuzat în dosarele sale. 

Articolul privind abuzul în serviciu modificat în Codul Penal de către PSD urmează să intre în dezbaterea Curţii Constituţionale în luna octombrie. PSD a reuşit să impună în Parlament definiţia abuzului în serviciu cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea. Astfel în iulie Parlamentul a redefinit abuzul în serviciu şi a introdus un prag minim de prejudicu echivalent cu salariul minim brut pe economie, adică 1900 lei, şi o scădere a pedepselor, până la 5 ani maximum, sau amendă. 

Infracţiunea a fost redefinită aşa încât se consideră abuz în serviciu doar dacă se obţine folos pentru sine, membru de familie sau afini de până la gradul II, iar folosul trebuie să fie "material". O altă prevedere adoptată a fost eliminarea din Codul penal a infracţiunii de neglijenţă în serviciu. Pe 25 septembrie, mai exact săptămâna trecută, Curtea Constituţională a admis sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis pe legea 78/2000 care sancţionează faptele de corupţie. Astfel, judecătorii CCR au decis că cei care obţin foloase necuvenite pentru terţi, nu doar pentru sine, comit o infracţiune de corupţie. Hotărârea ar putea crea un precedent şi ar putea da dreptate Opoziţiei care a contestat la CCR articolului modificat de PSD care stipulează abuzul în serviciu. 

Dacă judecătorii CCR îţi menţin punctul de vedere prezentat în decizia din sesizarea legii 78/2000 ar putea să dea dreptate Opoziţiei, iar articolul privind abuzul în serviciu să fie declarat neconstituţional. Surse politice au declarat pentru Hotnews.ro că într-o astfel de situaţie PSD va scoate întregul articol privind abuzul în serviciu din Codul Penal. O astfel de măsură ar veni în sprijinul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, care deja are mari şanse să obţină o amânare a sentinţei în dosarul angajărilor fictive după ce Guvernul a sesizat Curtea Constituţională pe tema "conflictului de interese" privind completele de judecată. 

Ordonanţa 6/2016 care a permis SRI să fie organ special de urmărie penală, în speţe de siguranţă naţională, se află în dezbatere în Comisia Juridică din Camera Deputaţilor care este şi forul decizional. PSD încearcă să găsească o formulă prin care în lege să se prevadă anularea efectele protocoalelor, mai ales în contextul în care lideri ai actualei coaliţii au reclamat că SRI i-a interceptat pe mandate de securitate naţională. Dezbaterile generale au avut loc deja în comisia de specialitate, iar deputatul PSD Eugen Nicolicea, care este şi preşedintele Comisiei şi-a exprimat punctul de vedere 

Eugen Nicolicea: "Pe perioada în care s-a lucrat numai pe protocoale, avem probe obţinute nelegal care ar fi trebuit să fie înlăturate din dosare la vremea lor. Apoi o perioadă a funcţionat Codul din 2014 în care s-a introdus sintagama că pot să fie organe de cercetare penală şi alte organe specializate. De aceea, lucrurile pot fi diferite. Decizia CCR anulează însă tot ce derivă din această sintagmă. (...) După declararea neconstituţionalităţii acestei sintagme a venit Raluca Prună cu OUG 6 prin care a decretat că SRI poate să fie desemnat organ de urmărire penală pentru infracţiuni care ţin de ameninţare la adresa siguranţei naţionale. Însă aceasta intră în contradicţie cu art. 13 din legea SRI-ului".

Proiectul de lege privind declasificarea unor documente iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea. Proiectul prevede desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI şi DNA, iar persoanele care au fost anchetate în baza acestor protocoale să poată cere revizuirea de sentinţelor, anulare de probe şi despăgubiri. Vezi fişa proiectului aici.

Proiectul a obţinut avize favorabile de la comisiile de specialitate din Senat şi urmează să intre, potrivit surselor Hotnews.ro, în dezbatere săptămâna aceasta la Comisia Juridică din Camera Superioară. De altfel, şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, vorbea la începutul lunii august despre o posibilă OUG pentru revizuirea sentinţelor date pe protocoale şi interceptări ilegale.

"Voi propune doamnei prim-ministru şi Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. O OUG care să modifice revizuirea ca instituţie de reformare a unei hotărâri definitive ăn baza acestui 453 din Procedura Penală (art. 453 din CPP, care se referă la revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală - n.red.) . Ce înseamnă? Ca să îi dam celui care are sentimentul că e condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să îi dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite o revizuire a hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul să verifice dacă X, care se crede condamnat pe nedrept, a fost condamnat pe baza de interceptări sau protocoale, a anunţat într-o emisiune la Antena 3 Tudorel Toader. 

De precizat este că anularea efectelor protocoalelor ar putea repune în discuţie inclusiv dosarul Referendumul, unde au fost făcute interceptări.  Reamintim că asupra premierului Viorica Dăncilă şi asupra ministrului Justiţie, Tudorel Toader, Liviu Dragnea face presiuni pentru a iniţia OUG privind amnistia şi graţierea. Hotnews.ro a relatat că postul de ministru al Justiţiei al lui Tudorel Toader depinde de semnătura pe ordonanţa de urgenţă pentru amnistie şi graţiere.

Surse politice au declarat pentru HotNews că Liviu Dragnea face presiuni ca Toader să-şi pună semnătura pe document, lucru pe care, în acest moment, ministrul Justiţiei nu vrea să-l facă.  Sursele Hotnews.ro spun că Dragnea este presat de timp şi că, deşi a obţinut o amânare în dosarul angajărilor fictive, va pune presiune pe toate părţile implicate, parlamentari şi miniştri, să urgenteze şi să rezolve "actele de justiţie".

De altfel, la nivel oficial, în următoarea perioadă ministrul Justiţiei a anunţat că urmează să se întâlnească cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia. De asemenea, şi Florin Iordache a anunţat că este posibil ca legile Justiţiei să fie modificate în consens cu observaţiile reprezentanţilor comisiei. 

De menţionat ar mai fi că la Codurile Penale aflate în dezbaterea Curţii Constituţionale mai sunt două articole contestate care l-ar putea ajuta pe Liviu Dragnea: articolele privind revizuirea sentinţei şi redefinirea grupului infracţional organizat.

SURSA: hotnews.ro