Ofensiva puradeilor : Cum rezolvăm problema copiilor care ne atacă buzunarele?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Ofensiva puradeilor : Cum rezolvăm problema copiilor care ne atacă buzunarele?

GALERIE
hoti buzunare Iasi
  • hoti buzunare Iasi
- +

Un fenomen infracţional din ce în ce mai apăsător pentru comunitate a crescut văzând cu ochii în ultimii ani. Hoţii de buzunare romi, aşa-zişii „şuţi“, fac prăpăd în anumite zone din oraş, punând autorităţile în situaţia de a-şi arăta limitele şi incompetenţa în a rezolva problema. Unii copii minori, de 10-13 ani, figurează în zeci de dosare penale ale Poliţiei. Cazurile au devenit o rutină la anumite secţii de poliţie. Agenţii îi iau de guler pe infractorii minori, îi duc la secţie, dacă mai apucă recuperează prejudiciul, după care îi trimit acasă invocând că minorii sub 14 ani nu răspund penal. Ancheta DIICOT Iaşi împotriva părinţilor care îşi trimit copiii la furat relevă amploarea fenomenului: câţiva copii din familiile unor romi au fost implicaţi, doar în ultimii doi ani, în peste 100 de furturi din buzunare în Iaşi, cele mai multe în autobuze şi tramvaie. E vorba doar de cazuri descoperite, fenomenul neputând fi cuprins complet în statistici u „au fost situaţii în care inclusiv şoferii au fost agresaţi“, spun reprezentanţii RATP.  Poliţia recunoaşte: „furturile din buzunare comise de minori reprezintă un fenomen“.  Reprezentanţii Primăriei spun că au probleme mai degrabă cu romii majori, în special cei din zona Cuza Vodă. „Poliţia Locală stă numai acolo“, spune viceprimarul Radu Botez, referindu-se la scandalurile provocate de romi. Reprezentanţii acestei comunităţi blamează lipsa unor politici publice serioase prin care să fie rezolvată problema: „dacă nu oferi, nu primeşti“, spune Elena Motaş, consilierul pe probleme de romi din cadrul Prefecturii.

Dincolo de apartenenţa etnică, fenomenul copiilor infractori din municipiul Iaşi tinde să devină una dintre cele mai importante pro­bleme cu care se confruntă oraşul. Datele statistice, dar mai ales frecvenţa cu care cetăţenii reclamă că au fost victime ale hoţilor de buzunare, aşa-zişii „şuţi“, ar trebui să pună serios pe gânduri auto­rităţilor. Fenomenul pare a avea în spate mai degrabă o lipsă crasă de implicare a instituţiilor decât presupuse lacune legislative. „Ziarul de Iaşi“ a descoperit, de pildă, că doar câţiva copii romi din Păcu­reţi, toţi originari din familii parazitare, au fost implicaţi în ultimii doi ani în peste 100 de furturi din buzunare descoperite. De fiecare dată când i-au prins, oamenii legii au întocmit câte un dosar penal şuţilor, i-au făcut să recunoască fapta, după care i-au trimis înapoi în stradă, motivând că nu răspund penal. În tot acest timp, deşi autorităţile ştiau perfect că părinţii îşi trimit copiii la furat - ba chiar îi educă să devină infractori, niciun funcţionar nu s-a gândit să scoată minorii din familie şi să îi decadă din depturi pe părinţi. Mai mult, ca o umilinţă supremă, un poliţist din Iaşi a fost trimis în judecată pentru că, în loc să aplice legile statului, le-a aplicat pe cele ale pumnului. A bătut două dintre hoaţele de buzunar arhicu­noscute la secţia sa şi a fost trimis în judecată pentru asta, fiind pasibil şi de plata unor despăgubiri părinţilor şuţilor.

Zonele fierbinţi

Ancheta procurorilor de la Crimă Organizată din Iaşi se îndreaptă împotriva mai multor părinţi de etnie romă care-şi tri­miteau copiii să fure din buzunare. În referatul de arestare emis de anchetatori sunt exemplificate cazurile mai multor copii romi care, începând din 2015, au fost implicaţi în aproximativ 100 de furturi sau tentative de furt din buzunare. Chiar autorităţile recu­nosc: „Numărul faptelor de furt din buzunare este mult mai ma­re“, se arată în referatul de arestare emis de DIICOT, în care se mai precizează că multe fapte nu au fost reclamate la Poliţie.

„Epicentrul“ şuţilor este cartierul Păcureţi, o adevărată favelă a Iaşului, cu aproape 1.000 de locuitori, ignorată de autorităţi şi în care locuiesc foarte multe persoane de etnie romă angrenate în activităţi infracţionale. O adevă­rată sursă de venit pentru familiile din Păcureţi a devenit, în ultimii ani, furturile din buzunare comise de copiii minori, sub 14 ani, romii speculând că, sub această vârstă, minorii nu pot răspunde penal.

Din datele strânse de autorităţi, cele mai multe furturi din buzu­nare au loc în staţiile de transport în comun, sau chiar în tramvaie sau autobuze. Reprezentanţii RATP ne-au transmis că cele mai mari probleme de acest gen apar pe rutele 43 şi 46, unde frecvent urcă grupuri de romi, unele dintre ele cu gândul exclusiv de a fura sau de a comite alte infracţiuni. „Au fost sesizări din partea personalului nostru legat de faptul că sunt persoane, unele chiar minore, care se dedau la acte antisociale, atât în mijloacele de transport în comun, cât şi în staţii. Au fost situaţii în care au fost agresaţi şi şoferi de-ai noştri sau în care s-au aruncat cu pietre în autobuze“, spune Adrian Mi­hai, purtător de cuvânt al RATP. Acesta ne-a mai precizat că problema a devenit atât de uzuală încât unii şoferi şi-au creat reflexul de a colabora cu poliţia. „Au fost situaţii în care şoferii au primit informaţia că s-a comis un furt în mijlocul de transport în comun. Atunci, au oprit vehiculul, nu au deschis uşile şi au aşteptat să vină Poliţia“, mai spun reprezentanţii RATP, care au exemplificat şi situaţia unui şofer care a fost lovit violent în faţă atunci când a „în­drăznit“ să întrebe membrii unui grup de romi dacă au bilet. Probleme sunt şi pe traseele centrale sau pe cele care trec pe la Piaţa Chirilă.

Câteva exemple

Dacă nu se află într-un autobuz, tramvai sau staţie de transport public, ieşenii nu pot spune, cu siguranţă, că nu pot fi victima unui furt din buzunare. Datele adu­nate de DIICOT arată că mul­te dintre furturile din buzunare au loc la Palas Mall, Iulius Mall sau în alte centre comerciale mari. Şuţii vizau (vizează) atât porto­felele, cât şi telefoanele, care erau valorificate apoi de rude mai mari. Un exemplu este furtul co­mis asupra unei persoane de origine străină, pe 31 ianuarie 2017, la ieşirea din supermarketul Auchan. Victima a fost furată în timp ce se afla în spatele uşii rotative de un hoţ minor fără a-şi da seama. Ea fiind blocată pentru o perioadă scurtă în uşa rotativă, într-un scenariu aparent întâm­plător, timp în care un minor i-a furat portofelul din rucsac. Pă­gubitul a găsit ulterior portofelul, din care lipseau banii, la recepţie.

Dintre furturile exemplificate de anchetatori, sunt şi cazuri în care prejudiciul depăşeşte 1.000 sau chiar 2.000 de lei. Au fost însă cazuri de furturi în care şuţii au furat genţi sau portofele în care se aflau sume mult mai mari.

Ce fac autorităţile?

Cele 100 de furturi exemplificate de DIICOT s-au întins pe o perioadă de doi ani. În cele mai multe cazuri, şuţii au fost prinşi şi li s-a întocmit dosar penal. După ce recunoşteau şi, eventual se recupera paguba, copiii minori era trimişi înapoi în stradă. A existat o situaţie în care două copile de 11 şi 12 ani, dintre cele enumerate de procurorii DIICOT, au fost lovite de un agent de poliţie exasperat de „palmaresul“ copi­lelor. Respectivul agent de poliţie a fost trimis în judecată pentru purtare abuzivă, şi îşi va afla sentinţa chiar astăzi. Dacă va fi condamnat, va fi exclus din Poliţie. La nivel oficial, reprezentanţii Poliţiei din Iaşi recunosc fenomenul. „Comiterea furtu­rilor din buzunare de către mi­nori, pe raza municipiului, re­prezinta un fenomen cu care ne confruntăm. Minore cu vârsta de până la 14 ani nu răspund penal şi, astfel, ei se întorc în stradă, unde comit din nou fapte penale. Politiştii combat acest fenomen prin măsurile preventive desfă­şurate în stradă, în mijloacele de transport în comun, în pieţe, în zonele aglomerate. De asemenea, atunci când o faptă penală este comisă de un minor care nu răspunde penal, sunt anunţate autorităţile cu atribuţii în protecţia copilului pentru a dispune măsuri cu privire la aceştia“, ne-au transmis reprezentanţii Poliţiei din Iaşi.

Ce spun reprezentanţii comunităţii

Strict procedural, după ce un dosar penal deschis împotriva unui minor sub 14 ani se clasează din cauza vârstei, autorităţile mai au pârghii de a interveni. După ce este exonerat din punct de vedere penal, cazul minorului delincvent este preluat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care poate fie să îl instituţionalizeze pe delincvent într-un centru de reeducare, fie să îl supravegheze pe acesta în sânul familiei.„În conformitate cu Legea 272/2004, copilul care a săvârşit fapte de natură penală şi care nu răspunde penal beneficiază de unele măsuri de protecţie. Comisia pentru protecţia copilului, când există acordul părinţilor, sau instanţa de judecată poate institui, temporar, măsura plasamentului sau a supravegherii specializate. Direcţia Generală de Asis­tenţă Socială şi Protecţia Copilului întocmeşte un plan indi­vidualizat de protecţie în 30 de zile de când a fost sesizată. În baza acestui plan se solicită, de către Direcţie, instituirea unei măsuri“,ne-a explicat avocatul Olivian Moroşanu. În cazul minorilor ale căror nume apar în ancheta DIICOT, şi care au comis furturi ce se întind şi pe doi ani, nu am identificat dosare în care să se ceară decăderea din drepturi a părinţilor. La finele anului trecut, în tot judeţul, în jur de 100 de infractori minori se aflau în supravegherea aistenţilor sociali. Doar 14 erau internaţi în centrul de reeducare de la Târgu Frumos, restul fiind lăsaţi în familie şi supravagheaţi de autorităţi, po­trivit unor date furnizate de autorităţi.

O altă problemă ruşinoasă: cocinele din centrul străzii

Reprezentanţii Primăriei spun că, la nivelul instituţiei, cazurile de furt au fost tratate mai degrabă ca fiind izolate, acordându-se însă o atenţie sporită stricăciunilor produse în autobuzele care ajung până în capăt Păcurari, respectiv în apro­piere de Păcureţi. Vice­primarul Radu Botez a precizat că, atunci când au fost achiziţionate autobuzele noi, s-a discutat în primărie inclusiv de varianta ca un reprezentant al municipalităţii, cel mai probabil poliţist local, să circule în vehicule pentru a se evita provocarea de stricăciuni de către delincvenţi, însă ideea nu a mai fost pusă în practică. „Problema furturilor este dificil de rezolvat. Ele sunt legate în special de persoanele care nu au venituri şi care fac permanent presiuni pentru beneficii sociale“, crede Radu Botez, care a precizat că municipalitatea intenţionează să modifice criteriile de acordare a facilităţilor sociale către persoanele defavorizate în aşa fel încât cei care merg la şcoală să aibă un punctaj mai mare. Acest fapt ar putea duce la scăderea abandonului şcolar şi, într-o anumită măsură, chiar a infracţionalităţii. Radu Botez spune că cele mai multe sesizări care ajung la Primărie sunt cele ale locuitorilor de pe Cuza Vodă, acolo unde, spune viceprimarul, poliţiştii locali sunt solicitaţi frecvent să intervină.

Ignoranţa autorităţilor locale din ultimele decenii a dus la apariţia şi altor probleme cauzate de comunităţile de romi. În Pă­curari, Cuza Vodă sau zona Pieţei Chirilă din Tătaraşi, sunt de notorietate celebrele imobile, multe ocupate abuziv, în care condiţiile sunt pestilenţiale. „Cel puţin ca o primă soluţie, intenţionăm mu­tarea celor din centru care nu muncesc şi împotriva cărora exista procese-verbale de contravenţie. Dorim să îi mutăm din centru, şi avem cadru legal de a-i muta tocmai din cauza acestor procese-verbale privind contravenţiile comise de ei“, mai spune Botez. Viceprimarul a mai precizat că au fost relocaţi deja, în diverse locuinţe sociale, mai mulţi romi din Păcurari, dar şi că evacuările vor continua şi se vor extinde şi în zona centrală. Botez a menţionat că persoanele evacuate vor fi mutate în zone în care se află persoane de etnie mixtă.

Ce spun reprezentanţii comunităţii romilor

„Dacă nu oferi, nu primeşti“, spune Elena Motaş, consilier pe probleme de romi în cadrul Prefecturii Iaşi. Funcţionarul se referă la faptul că, în ultimele decenii, comunitatea romilor din Iaşi a fost considerată un paria de către populaţia majoritară, fară ca autorităţile să vină cu soluţii concrete pentru integrarea lor. În pri­vinţa furturilor comise de minori, Elena Motaş spune că principalul vinovat este familia, însă ea consideră că o culpă aparţine şi au­torităţilor, care nu aplică întotdeauna legislaţia. „Atâta timp cât există instituţii care au legislaţie să sprijine incluziunea educaţională, să decadă părinţii din drepturi atunci când se impune, atunci ar trebui ca aceste lucruri să se în­tâmple. Este o problemă care ţine de sistem. Dacă nu vrem copiii romi infractori pe străzi, ar trebui ca toate instituţiile să îşi facă treaba“, spune Motaş care susţine că personalul din instituţii care ar trebui să conlucreze pentru comba­terea acestui fenomen este subdimensionat, dar şi că multe dintre politicile publice din domeniu se fac din birou şi nu de „pe teren“, aşa cum ar trebui. Discriminarea, mai spune Motaş, ar fi o altă cauză. „Am încercat să sprijin mai multe persoane de etnie romă să lucreze munci ocazionale. Atunci când ajungeau în faţa unui angajator, indiferent de locul de muncă, nu erau primiţi. Fenomenul nu este tratat ca un fenomen antisocial, şi de fiecare dată este dus pe linie etnică. Ei sunt cetăţeni români, şi ar trebui tratat fenomenul ca atare. Sărăcia, marginalizarea, excluziunea au condus la acest fenomen. Cu cât îi izolăm mai mult, cu atât lăsăm să se propage mai mult acest fenomen. Dacă nu facem ceva, eforturi conjugate, lucrurile vor fi mult mai grave pe viitor“, a conchis Motaş. În municipiul Iaşi, oficial, ar exista în jur de 12.000 de romi. Numărul acesta ar putea fi însă mult mai mare întrucât sunt anumite micro-comunităţi, cum ar fi, de pildă, „cartierul“ Dalas, unde mulţi etnici nu au acte de identitate. Practic, ei nu există în statis­tici. De asemenea, statisticile nu sunt relevante nici în privinţa romilor care sunt plecaţi din ţară. 

 

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politica nu este o luptă între Bine şi Rău, ci una pentru putere şi resurse

Alexandru LĂZESCU

Politica nu este o luptă între Bine şi Rău, ci una pentru putere şi resurse

Deşi în plan emoţional sunt de înţeles dezamăgirile privind formarea noii alianţe de guvernare PNL-PSD şi comportamentul lui Iohannis, acestea sunt expresia unei viziuni idilice asupra politicii, fără nici o legătură cu realitatea.

Filmuletul zilei

opinii

Curcubeul experimental al lui Robert Şerban

Nichita DANILOV

Curcubeul experimental al lui Robert Şerban

Citit cap-coadă, poemul lui Robert Şerban e cât se poate de coerent. Imaginile se leagă între ele, ideile sunt duse până la capăt. Aproape nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Şi faptul acesta e de-a dreptul fascinat. Oare de ce dadaiştii nu alegeau o temă? De ce scrisul lor e disparat, alcătuit din unghiuri, cercuri şi linii frânte ce par a nu avea prea multe puncte comune cu realitatea?? Hazardul poate fi provocat şi apelând la logică şi raţiune. La inspiraţie poetică.

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

Ciprian IFTIMOAEI

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

Articolul din această săptămână încheie seria dedicată evenimentelor demografice (natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea) analizate pe baza statisticilor oficiale, relevante la nivel naţional şi pentru judeţul Iaşi. În luna martie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de divorţuri din perioada ianuarie 2020 - septembrie 2021: 2702 divorţuri, iar trendul a rămas constant, cu peste 2000 de separări de cupluri, până în iunie 2021.

Aydan Özoğuz sau diversificarea diversităţii

Michael ASTNER

Aydan Özoğuz sau diversificarea diversităţii

În loc de motto: Să luptăm pentru pace până nu mai rămâne piatră peste piatră!

pulspulspuls

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Aventurile consilierului Balalaicu de la partidoiul ieşean, care caută un post bun pe la vreun minister, dar, desigur, s-ar mulţumi şi cu ceva pe plan local, dar care musai să producă caşcaval, aventuri pe care le-am povestit aici la gazetă exclusiv din dorinţa de a arăta cum merg lucrurile în politichia ieşeană, au stârnit un interes neaşteptat în rândul cititorilor noştri şi nu numai. 

Caricatura zilei

Moș Nicoale & Co

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.