Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Olimpice şi mai puţin olimpice

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Exceptând situaţia în care din mediul internaţional se va propaga o undă de şoc sau cuplarea explozivă a temelor economice cu cele ţinând de statul de drept, puterea de la Bucureşti pare (deocamdată) capabilă să amâne şi de această dată dezbaterea despre echilibrul bugetar şi riscurile unei creşteri bazate preponderent pe stimularea consumului.

Săptămâna aceasta se anunţă interesantă, din foarte multe motive. Pe plan intern, se vor accentua controversele generate de aşa-numita „revoluţie fiscală” izbucnită prin politicile guvernamentale. În planul politicii externe, va trebui să explorăm datele aparentei noi deschideri în raporturile Bucureşti - Budapesta, cu obişnuita trimitere către UE şi grupul de la Vişegrad. La nivel internaţional, aproape totul pare să treacă în plan secund în raport cu scăderile semnificative de pe bursele din SUA şi din alte centre financiare ale lumii.

Înainte de toate, însă, e săptămâna deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă de la PyeongChang. Marile evenimente sportive au aproape întotdeauna şi unghiuri de abordare politice, dar această competiţie este marcată de tensiunea între Coreea de Sud (ţara gazdă) şi Coreea de Nord comunistă, dominată de regimul lui Kim Jong-un. Acordul de ultimă oră vizând participarea sportivilor din Nord trebuie salutat, fiind în consonanţă cu spiritul olimpic. La fel şi anunţul potrivit căruia reprezentanţii celor două ţări vor participa la deschiderea din 9 februarie împreună, sub steagul unificării coreene. Dar problemele de fond, inclusiv teama generată de programul nuclear al Phenianului şi riscul unui conflict armat devastator.

Cu siguranţă că multă lume va trebui să renunţe la urmărirea transmisiunilor sportive, dacă atmosfera financiară globală nu se va îmbunătăţi, în următoarele zile. Teama este evidentă, după experienţele din 2007-2008 şi anii grei de vindecare. Chiar dacă scăderea bruscă de pe bursele americane reprezintă doar o corecţie apărută pe fondul unei performanţe economice relativ bune, propagarea semnalului pe pieţele globalizate poate lovi în alte puncte vulnerabile, inclusiv din regiunea noastră.

Ratând ocazia de a discuta cu calm despre slăbiciunile de acum zece ani, societatea românească are o nouă ocazie de acest gen. În sectorul bugetar, diminuările salariale sau creşterile mult sub aşteptări vor pune la încercare susţinerea politică de care beneficiază  alianţa aflate la putere. Guvernul trebuie să-şi reasigure electoratul că promisiunile din 2016 vor fi îndeplinite, indiferent de costuri, iar pentru aceasta trebuie să reacţioneze prompt şi convingător la dezamăgirile din aceste zile. Exceptând situaţia în care din mediul internaţional se va propaga o undă de şoc sau cuplarea explozivă a temelor economice cu cele ţinând de statul de drept, puterea de la Bucureşti pare (deocamdată) capabilă să amâne şi de această dată dezbaterea despre echilibrul bugetar şi riscurile unei creşteri bazate preponderent pe stimularea consumului.    

Dialogul interguvernamental cu Polonia şi Ungaria, ultimul concretizat chiar în această săptămână, anunţă o relaţie mai strânsă cu aceste state problematice din punct de vedere al normelor UE. Guvernul român transmite semnale de apropiere faţă de grupul de la Vişegrad, dar probabil că aderarea nu este încă pe agendă - ea presupune şi costuri electorale într-o ţară al cărei electorat este pro-integrare, şi în condiţiile în care anul viitor vom exercita preşedinţia semestrială a UE. Ideea unei întâlniri la nivel de şefi de partide între domnii Dragnea şi Orbán, vehiculată în aceste zile, ar reprezenta un pas important în armonizarea într-o direcţie eurosceptică a poziţiilor celor două părţi, pe arenele bruxelleze.

O astfel de atitudine pare atractivă pentru liderii de la Bucureşti, în condiţiile în care discursul împotriva instituţiilor comunitare nu a fost testat în mod serios de vreun partid important, după 2007. Enunţurile domnului Dragnea şi ale altor lideri social-democraţi - ultimul vizând-o pe şefa Reprezentanţei UE în România, doamna Angela Cristea - se vor succeda într-un ritm tot mai intens şi, în mod normal, vor face parte din arsenalul candidatului puterii la prezidenţialele din 2019. Pentru formaţiunile aflate la guvernare, tema suveranităţii ar fi importantă, mai ales în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis va încerca, la rândul său, să profite de vizibilitatea suplimentară pe care i-o va asigura semestrul românesc în fruntea Uniunii Europene.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri