Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Online în pandemie

GALERIE
ciprian iftimoaei
  • ciprian iftimoaei
- +

Statistici privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19, în grupurile de părinţi reunite ad-hoc în curtea şcolilor pentru preluarea copiilor, după finalizarea cursurilor zilnice, se purtau tot felul de discuţii inclusiv pe tema dependenţei de gadget-uri (telefoane inteligente, tablete electronice, laptopuri, ceasuri inteligente, platforme digitale cu jocuri) conectate la Internet. Se căutau răspunsuri la întrebarea „cum putem reduce dependenţa copiilor de mediul online, de tot ce înseamnă «digital»”.

Pandemia declanşată anul trecut a diluat această preocupare pentru combaterea „demenţei digitale”. Dintr-un inamic public, online-ul a devenit salvarea pentru mulţi dintre noi. Şcoala, locurile de muncă, aprovizionarea cu bunuri şi servicii, relaţiile interumane au continuat graţie accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). În mod eronat, pe perioada pandemiei, s-a vorbit despre necesitatea păstrării „distanţei sociale” în loc de „distanţare fizică”. La un moment dat, a intervenit chiar epidemiologul Maria Van Kerkhove de la Organizatia Mondială a Sănătăţii (OMS) care a recomandat folosirea sintagmei „distanţare fizică”, facilitată de avansul fără precedent al TIC care ne permite să rămânem conectaţi social unii cu alţii. Profesorul de psihologie socială Martin W. Bauer de la London School of Economics a salutat propunerea OMS de a utiliza termenii de „distanţare fizică” în loc de „distanţare socială”, deoarece prin tehnologie şi comunicaţii relaţionăm social, fiind elemente ale unei vaste reţele sociale globale. În acest context pandemic, se pune întrebarea „câţi dintre români sunt conectaţi la mediul online”?

Institutul Naţional de Statistică (INS) desfăşoară anual o cercetare privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiei şi comunicaţii din care aflăm date statistice privind conectarea la Internet, utilizarea calculatoarelor personale, tabletelor, telefoanelor mobile sau smartphone, accesarea platformelor online ale instituţiilor publice, comerţul online. Pentru anul pandemic 2020, cercetarea INS relevă faptul că 78,2% dintre gospodăriile din România au avut acces la reţeaua de Internet de acasă, în creştere faţă de anul 2019 cu 2,5 puncte procentuale, 60,9% dintre acestea concentrându-se în mediul urban. Conectarea populaţiei la Internet depinde de extinderea teritorială a acestui serviciu oferit de furnizorii privaţi, de veniturile fiecărei gospodării, de nivelul de instruire a populaţiei.

Gruparea după tipul gospodăriei arată că gospodăriile cu copii aflaţi în întreţinere prezintă o frecvenţă mult mai mare în ceea ce priveşte conectarea la Internet. Din aceste gospodării, 96,7% accesează Internetul de acasă, faţă de numai 67,7% din totalul gospodăriilor fără copii. Copiii utilizează resursele oferite de Internet nu numai pentru socializare şi petrecerea timpului liber (jocuri, filme, reţele de socializare), ci şi pentru participarea la activităţile şcolare online, rezolvarea temelor şi postarea acestora pe platformele educaţionale digitale, inclusiv pentru participare la examene şi concursuri. Chiar şi meditaţiile s-au mutat în mediul online pe perioada pandemiei.

Accesul copiilor la TIC depinde într-o mare măsură de statutul ocupaţional al părinţilor. Astfel, ponderea cea mai ridicată a gospodăriilor cu copii aflaţi în întreţinere cu acces la Internet se întâlneşte în rândul gospodăriilor cu salariaţi (98,5%). Proporţiile gospodăriilor de pensionari şi de lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni), care au în componenţă copii şi care sunt conectate la Internet, sunt de 97,1%, respectiv 92,8%. Cea mai scăzută frecvenţă a gospodăriilor cu acces la Internet se întâlneşte în cadrul gospodăriilor cu pensionari (56,9%). Pensionarii accesează Internetul şi resursele sale într-o măsură mai mică decât celelalte categorii sociale deoarece au „competenţe digitale” reduse, precum şi din cauza veniturilor mici pentru plata serviciilor de Internet şi achiziţia tehnologiei aferente (computer personal, smartphone, tabletă etc.).

Frecvenţa accesării Internetului depinde într-o mare măsură de nivelul de instruire a persoanelor. Astfel, dintre gospodăriile conduse de persoane cu nivel de instruire superior, peste 9 din 10 sunt conectate la internet. Dintre cele conduse de persoane care au absolvit studii medii, aproape 7 din 8 dispun de această tehnologie informaţională acasă, în timp ce gospodăriile al cărui cap de gospodărie are nivel de instruire scăzut circa una din două sunt conectate la internet. În anul 2020, majoritatea persoanelor au fost utilizatori curenţi de resurse Internet, 91,3% dintre persoanele de 16-74 ani utilizând Internetul în ultimele 3 luni anterioare cercetării INS, dintre care 79,1% folosesc acest serviciu cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, iar 18,0% cu frecvenţă săptămânală. După statutul ocupaţional al persoanelor de 16-74 ani, ponderea cea mai mare a utilizatorilor de Internet zilnic sau aproape zilnic, este înregistrată la salariaţi (57,1%) urmată la mare distanţă de elevi şi studenţi (13,6%).

Cea mai frecventă utilizare a Internetului în anul 2020 este pentru comunicare, mai ales accesarea reţelelor de socializare (87% dintre persoanele intervievate), efectuarea apelurilor vocale sau video online (71,1%), utilizarea mesageriei instant (58%). Internetul este accesat şi pentru informaţii despre bunuri şi servicii (58,4%), citirea online a site-urilor de ştiri/ ziare/ reviste (47,7%), pentru a asculta sau a descărca muzică (43,5%), căutarea informaţiilor despre sănătate (35,8%). Elevii şi studenţii folosesc Internetul pentru reţelele de socializare (91,2) şi pentru apeluri vocale sau video (83,9%). Socializarea online, muzica, jocurile, vizionarea filmelor constituie cele mai frecvente utilizări ale Internetului de către tineri.

Cercetarea INS privind accesul populaţiei la TIC mai arată că 15,9% dintre respondenţi au interacţionat online cu instituţiile statului, în ultimele 12 luni, în scopul obţinerii de informaţii de pe site-urile autorităţilor publice (74,8%), descărarea online a formularelor oficiale (59,9%). Comerţul electronic a crescut în ultimii ani, ajungând la 58,2% în anul 2020. Spre final, să reţinem că, dintre utilizatorii de 16-74 de ani care au accesat mediul online, 84,8% au folosit smartphone-uri în interes personal. Foarte mulţi elevi şi studenţi au făcut şcoală online cu smartphone-ul, fără ca măcar să se ridice din pat dimineaţa, în pijamale, în echipament sportiv sau de la locul de muncă. Dar despre calitatea învăţământul/ şcolii online vom discuta cu altă ocazie, pe măsură ce obţinem date relevante.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri