Online în pandemie
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 01.08.2021

Online în pandemie

GALERIE
ciprian iftimoaei
  • ciprian iftimoaei
- +

Statistici privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19, în grupurile de părinţi reunite ad-hoc în curtea şcolilor pentru preluarea copiilor, după finalizarea cursurilor zilnice, se purtau tot felul de discuţii inclusiv pe tema dependenţei de gadget-uri (telefoane inteligente, tablete electronice, laptopuri, ceasuri inteligente, platforme digitale cu jocuri) conectate la Internet. Se căutau răspunsuri la întrebarea „cum putem reduce dependenţa copiilor de mediul online, de tot ce înseamnă «digital»”.

Pandemia declanşată anul trecut a diluat această preocupare pentru combaterea „demenţei digitale”. Dintr-un inamic public, online-ul a devenit salvarea pentru mulţi dintre noi. Şcoala, locurile de muncă, aprovizionarea cu bunuri şi servicii, relaţiile interumane au continuat graţie accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). În mod eronat, pe perioada pandemiei, s-a vorbit despre necesitatea păstrării „distanţei sociale” în loc de „distanţare fizică”. La un moment dat, a intervenit chiar epidemiologul Maria Van Kerkhove de la Organizatia Mondială a Sănătăţii (OMS) care a recomandat folosirea sintagmei „distanţare fizică”, facilitată de avansul fără precedent al TIC care ne permite să rămânem conectaţi social unii cu alţii. Profesorul de psihologie socială Martin W. Bauer de la London School of Economics a salutat propunerea OMS de a utiliza termenii de „distanţare fizică” în loc de „distanţare socială”, deoarece prin tehnologie şi comunicaţii relaţionăm social, fiind elemente ale unei vaste reţele sociale globale. În acest context pandemic, se pune întrebarea „câţi dintre români sunt conectaţi la mediul online”?

Institutul Naţional de Statistică (INS) desfăşoară anual o cercetare privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiei şi comunicaţii din care aflăm date statistice privind conectarea la Internet, utilizarea calculatoarelor personale, tabletelor, telefoanelor mobile sau smartphone, accesarea platformelor online ale instituţiilor publice, comerţul online. Pentru anul pandemic 2020, cercetarea INS relevă faptul că 78,2% dintre gospodăriile din România au avut acces la reţeaua de Internet de acasă, în creştere faţă de anul 2019 cu 2,5 puncte procentuale, 60,9% dintre acestea concentrându-se în mediul urban. Conectarea populaţiei la Internet depinde de extinderea teritorială a acestui serviciu oferit de furnizorii privaţi, de veniturile fiecărei gospodării, de nivelul de instruire a populaţiei.

Gruparea după tipul gospodăriei arată că gospodăriile cu copii aflaţi în întreţinere prezintă o frecvenţă mult mai mare în ceea ce priveşte conectarea la Internet. Din aceste gospodării, 96,7% accesează Internetul de acasă, faţă de numai 67,7% din totalul gospodăriilor fără copii. Copiii utilizează resursele oferite de Internet nu numai pentru socializare şi petrecerea timpului liber (jocuri, filme, reţele de socializare), ci şi pentru participarea la activităţile şcolare online, rezolvarea temelor şi postarea acestora pe platformele educaţionale digitale, inclusiv pentru participare la examene şi concursuri. Chiar şi meditaţiile s-au mutat în mediul online pe perioada pandemiei.

Accesul copiilor la TIC depinde într-o mare măsură de statutul ocupaţional al părinţilor. Astfel, ponderea cea mai ridicată a gospodăriilor cu copii aflaţi în întreţinere cu acces la Internet se întâlneşte în rândul gospodăriilor cu salariaţi (98,5%). Proporţiile gospodăriilor de pensionari şi de lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni), care au în componenţă copii şi care sunt conectate la Internet, sunt de 97,1%, respectiv 92,8%. Cea mai scăzută frecvenţă a gospodăriilor cu acces la Internet se întâlneşte în cadrul gospodăriilor cu pensionari (56,9%). Pensionarii accesează Internetul şi resursele sale într-o măsură mai mică decât celelalte categorii sociale deoarece au „competenţe digitale” reduse, precum şi din cauza veniturilor mici pentru plata serviciilor de Internet şi achiziţia tehnologiei aferente (computer personal, smartphone, tabletă etc.).

Frecvenţa accesării Internetului depinde într-o mare măsură de nivelul de instruire a persoanelor. Astfel, dintre gospodăriile conduse de persoane cu nivel de instruire superior, peste 9 din 10 sunt conectate la internet. Dintre cele conduse de persoane care au absolvit studii medii, aproape 7 din 8 dispun de această tehnologie informaţională acasă, în timp ce gospodăriile al cărui cap de gospodărie are nivel de instruire scăzut circa una din două sunt conectate la internet. În anul 2020, majoritatea persoanelor au fost utilizatori curenţi de resurse Internet, 91,3% dintre persoanele de 16-74 ani utilizând Internetul în ultimele 3 luni anterioare cercetării INS, dintre care 79,1% folosesc acest serviciu cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, iar 18,0% cu frecvenţă săptămânală. După statutul ocupaţional al persoanelor de 16-74 ani, ponderea cea mai mare a utilizatorilor de Internet zilnic sau aproape zilnic, este înregistrată la salariaţi (57,1%) urmată la mare distanţă de elevi şi studenţi (13,6%).

Cea mai frecventă utilizare a Internetului în anul 2020 este pentru comunicare, mai ales accesarea reţelelor de socializare (87% dintre persoanele intervievate), efectuarea apelurilor vocale sau video online (71,1%), utilizarea mesageriei instant (58%). Internetul este accesat şi pentru informaţii despre bunuri şi servicii (58,4%), citirea online a site-urilor de ştiri/ ziare/ reviste (47,7%), pentru a asculta sau a descărca muzică (43,5%), căutarea informaţiilor despre sănătate (35,8%). Elevii şi studenţii folosesc Internetul pentru reţelele de socializare (91,2) şi pentru apeluri vocale sau video (83,9%). Socializarea online, muzica, jocurile, vizionarea filmelor constituie cele mai frecvente utilizări ale Internetului de către tineri.

Cercetarea INS privind accesul populaţiei la TIC mai arată că 15,9% dintre respondenţi au interacţionat online cu instituţiile statului, în ultimele 12 luni, în scopul obţinerii de informaţii de pe site-urile autorităţilor publice (74,8%), descărarea online a formularelor oficiale (59,9%). Comerţul electronic a crescut în ultimii ani, ajungând la 58,2% în anul 2020. Spre final, să reţinem că, dintre utilizatorii de 16-74 de ani care au accesat mediul online, 84,8% au folosit smartphone-uri în interes personal. Foarte mulţi elevi şi studenţi au făcut şcoală online cu smartphone-ul, fără ca măcar să se ridice din pat dimineaţa, în pijamale, în echipament sportiv sau de la locul de muncă. Dar despre calitatea învăţământul/ şcolii online vom discuta cu altă ocazie, pe măsură ce obţinem date relevante.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Berbecii care plătesc şi decid

Nicolae GRECU

Berbecii care plătesc şi decid

Pentru revigorarea sportului românesc şi a naţionalelor de fotbal , o strategie pe termen lung este posibilă. Pentru cluburi, este o utopie, unde modelul din Pipera face prozeliţi.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (5)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (5)

Sunt dator să încep acest penultim episod despre iniţierea mea în umilul meşteşug al pescuitului cu undiţa cu rectificarea unei erori din foiletonul trecut.

Creştinul şi concediul*

pr. Constantin STURZU

Creştinul şi concediul*

Pe tesaloniceni, Sfântul Apostol Pavel îi atenţiona: "rugaţi-vă neîncetat" (I Tesaloniceni 5, 17). Iar ucenicul său iubit, Timotei, primea, ca episcop, îndemnul: "stăruieşte cu timp şi fără de timp" (II Timotei 4, 2). Nu putem, aşadar, pune nici măcar o secundă între paranteze rugăciunea sau să ne autosuspendăm din statutul de creştin (sau, mai ales, de preot). A ne lua concediu nu înseamnă a nu ne mai face pravila, a dezlega postul, a sta cu burta la soare în timpul Liturghiei duminicale etc. Avem, însă, două repere în Sfintele Scripturi şi în Sfânta Tradiţie care ne lămuresc cam în ce fel se poate vorbi, totuşi, despre vacanţă în termeni creştini.

Dezvoltare şi dezvoltatori

arh. Ionel OANCEA

Dezvoltare şi dezvoltatori

În anul 1997, am fost, mai mulţi colegi din Primăria Iaşi, într-o vizită de studii administrative la Göteborg. În oraşul suedez se derula un mare şi spectaculos proiect urban pe terenul de trei sute de hectare desfăşurat în lungul canalului Gotha, vizavi de centrul istoric. 

pulspulspuls

Hopa: dom’ Tudorel a schimbat foaia când vine vorba despre el!

Redacția

Hopa: dom’ Tudorel a schimbat foaia când vine vorba despre el!

Iată, dragi studenţi şi stimabili profesori, fie că l-aţi votat, fie că nu, domn rector Tudorel a trecut la alt nivel (ca să producem şi-o rimă), când vine vorba despre sine. Concret, mai nou scrie despre el însuşi, când vine vorba, la persoana a treia. 

Caricatura zilei

Bumerang

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.