Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

OPENAI: despre viitorul luminos al şcolii

GALERIE
Ioan Alexandru Tofan
  • Ioan Alexandru Tofan
- +

Cumva, punctişorul ne readuce la realitate: adică cu capul în nori, acolo unde le şade bine celor care pornesc pe drumul cunoaşterii. Ne provoacă, aşadar, să căutăm sensul şi nu informaţia, culoarea şi nu doar forma lumii. Să înţelegem în profunzime, nu să stăpânim, mongolic, depărtările. Cum spunea Marin Tarangul, să privim lumea, nu doar să o vedem.

La ultimul curs din semestrul I, studenţii mi-au arătat cât sunt de puţin pregătit pentru lumea ce va să vină. Pe un ton prietenos, dar superior, m-au provocat să le pun o întrebare grea, care ar fi presupus temeinice noţiuni de fenomenologie, putere de sinteză şi stăpânire satisfăcătoare a discursului construit logic. Răspunsul a venit după câteva zeci de secunde şi ar fi putut primi, chiar cu destulă severitate, nota 9. Nu am putut să recompensez pe nimeni, pentru că autorul era un punctişor care clipocea pe ecranul telefonului: un program de care nu ştiam la acea vreme, chat.openai.com, întruchiparea cea mai nouă (după ştiinţa mea sumară) a inteligenţei artificiale. Au urmat câteva zile în care am conversat intens cu noul interlocutor, punându-i întrebări meşteşugite şi grele, la care a răspuns, de asemenea, satisfăcător, dacă nu chiar bine: a tradus în română din diverse limbi, a reformulat excelent mici discursuri încâlcite, a evitat elegant sofismele cu care l-am ispitit, a precizat că nu consideră prea apropiat momentul în care va dobândi conştiinţă de sine, a trecut cu brio un test de circulaţie şi unul de psihologie socială. Citind şi căutând informaţii, am descoperit că eram în urmă cu noutăţile. Domnul Mihai Şora îi dăduse deja să scrie bancuri, poezii „în stilul lui Eminescu” şi discursuri „în stilul lui Decebal”. Misiune îndeplinită. În Australia şi SUA creşteau deja îngrijorările privind folosirea, în şcoală, a sufleurului fără chip. În presă deja au fost făcute experimente privind felul în care poate fi scris un articol doar din faţa unui computer, fără costisitoare şi neplăcute deplasări pe teren, prin ploaie şi frig.

Recunosc, am rămas cu uluiala de la ultimul meu curs. Inteligenţa artificială, cel puţin în formula aceasta (minimală, aş spune), este pe cale să schimbe din temelii şcoala. Nu numai, dar la ea mă refer aici. În primul rând, vom ajunge să ne fie dor de cei care, dispreţuiţi astăzi, mai caută pe Google diverse informaţii. Măcar „navigarea” presupune oarece abilităţi de geografie virtuală, putere de discernământ şi timp rupt din devălmăşia cotidiană. Nu chiar ca statul în bibliotecă, dar orişicât... AI va naviga de acum încolo pentru noi şi ne va da răspunsul într-o clipă. Logic articulat, în ce limbă dorim, sintetizat, cu rimă, dacă este nevoie. A suspecta pe cineva de plagiat va deveni din ce în ce mai greu. Reformularea obţinută în chatbox a trecut testul Turnitin-ului, considerat atotputernic în şcolile noastre. Răspunsuri la întrebări precise, sinteze teoretice şi istorice, definiţii, rezumate ale cărţilor şi teoriilor, toate sunt aici. În limba română sau în orice altă limbă, într-o gramatică foarte bună. Prin urmare, orice transmitere de conţinuturi de la înălţimea prăfuită a catedrei îşi găseşte, în punctuleţul nemernic, un competitor serios.

Ce ne rămâne? La ce se reduce, în urma acestei arătări tehnice, rolul şcolii? În mai multe răspunsuri, AI-ul cu pricina repeta insistent că ea este doar un compilator de text, fiind incapabilă să experimenteze emoţii. Deci nu e chiar aşa de inteligentă. Le poate însă simula, pentru că am râs la bancurile ei şi poezicile mi-au plăcut întrucâtva. Nu emoţia va fi, deci, materialul didactic privilegiat, mai ales că profesorul nu este un „dezvoltator personal” al studenţilor. Ceea ce rămâne uman în toată chestiunea învăţământului este însă experienţa: cea a lecturii, a înţelegerii, a sensului. În urma confruntării cu acel punctuleţ, profesorului îi mai rămâne un lucru: să transmită bucuria întâlnirii cu câteva texte fondatoare ale culturii (exegeza sau informaţia sunt deja în primejdie), să reia, pe cont propriu, aventura descifrării înţelesurilor ascunse acolo şi să le transforme în ingredient al propriei vieţi. Inefabilul sensului scapă compilatorului de text şi el poate deveni miza şi aventura întâlnirii petrecute în cadrul şcolii.

Cumva, punctişorul ne readuce la realitate: adică cu capul în nori, acolo unde le şade bine celor care pornesc pe drumul cunoaşterii. Ne provoacă, aşadar, să căutăm sensul şi nu informaţia, culoarea şi nu doar forma lumii. Să înţelegem în profunzime, nu să stăpânim, mongolic, depărtările. Cum spunea Marin Tarangul, să privim lumea, nu doar să o vedem.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri