Opera din Iași cere 1 milion de euro pentru salarii, oprește producția la o premieră și taie contractele de colaborare a 19 balerini

Nicio disponibilizare la Teatru 

Ministrul Culturii, Demeter Andras, a transmis o circulară către toate instituțiile de cultură din România, citată și de G4Media, în care menționează că bugetele alocate la începutul anului sunt suficiente cel mult pentru plata drepturilor salariale din octombrie. Fără alte cheltuieli presupuse, spre exemplu, de începutul unei noi stagiuni de toamnă. Le-a cerut acestora să limiteze cheltuielile, afirmând că există investiții nemotivate de vreo urgență la instituții care nu au bani de salarii.

„Sunt diferite situaţii în care managementul nu dovedeşte precauţie în utilizarea fondurilor alocate şi din acest motiv venim cu avertismentul şi solicitarea să identificaţi şi, dacă este cazul, să aplicaţi planuri de rezervă, acestea însemnând redistribuiri de fonduri, recalculări, renunţări la cheltuieli care nu sunt imperioase sau orice alte măsuri permise de lege”, a spus acesta, în mesajul citat de G4Media.

„Ziarul de Iași” a reușit să obțină informații cu privire la cum vor fi afectate principalele instituții de cultură din Iași: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” și Opera Națională Română. Din informațiile noastre, teatrul își limitează o parte din activitatea propusă în această toamnă, dar nu ia în calcul renunțarea, până la acest moment, la orice formă de colaborare sau parteneriat. „Personalul nu are de suferit, nu va fi nicio disponibilizare”, a transmis conducerea Teatrului.

Planuri ambițioase puse pe pauză 

La polul opus, însă, planurile Operei erau mai ambițioase în această toamnă și presupuneau bugete mai generoase. Bugete care par acum a fi mai greu de obținut. Într-un scrisoare transmisă Ministerului Culturii de către conducerea Operei, semnată de managerul interimar, Andrei Fermeșanu, alături de reprezentanți ai tuturor departamentelor administrative, inclusiv ai sindicatului, se creionează o situație economică dificilă.

În mod concret, conform adresei menționate, Opera a solicitat încă din septembrie o suplimentare de buget de aproape 1 milion de euro, pentru a putea să plătească salariile aferente lunilor octombrie și noiembrie. „Această sumă include drepturile salariale legal cuvenite personalului instituției, diferențiate pe categorii profesionale și sporuri, potrivit dispozițiilor legale în vigoare și arhitecturii salariale recunoscute instituțiilor similare aflate sub autoritatea aceluiași ordonator principal de credite – Ministerul Culturii”, se menționează în documentul citat.

Pe lângă această gaură de 1 milion de euro în bugetul intern, despre care se știa anterior la nivelul Ministerului Culturii și care trebuia, susțin reprezentanții Operei, corijată la rectificarea bugetară din toamnă, s-au mai luat și o serie de măsuri. 19 colaboratori de la trupa de balet nu vor mai lucra cu Opera din Iași, iar realizarea unei coproducții – Spartacus, cu Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Republica Moldova, ce urma să fie pusă în scenă între 12 și 14 noiembrie, a fost sistată.

„Având în vedere cele de mai sus, Opera Națională Română din Iași va dispune, cu caracter de urgență, încetarea contractelor de colaborare, precum și a celor de cesiune a drepturilor de proprietate intelectuală și a drepturilor conexe aferente lunii decembrie a.c., încheiate cu persoanele fizice care desfășoară activități circumscrise actului artistic în cadrul compartimentului balet (19 persoane), măsură ce va genera o economie estimată la suma de 136.000 lei, contribuind la diminuarea presiunii asupra bugetului instituției”, au menționat reprezentanții Operei în răspunsul oferit Ministerului Culturii.

„Iminente măsuri de protest din partea salariaților vizați” 

Reprezentanții Operei din Iași spun însă că alte reduceri de cheltuieli efectuate în această perioadă, noiembrie-decembrie, când sunt derulate „cele mai ample proiecte culturale și artistice ale Operei”, nu pot fi realizate fără consecințe.

„În mod responsabil apreciem că o eventuală reducere a activității artistice în această perioadă ar produce nu doar consecințe financiare negative, ci și un impact semnificativ asupra imaginii instituției, afectând prestigiul dobândit în plan cultural atât la nivel local, cât și național”, spun aceștia.

De altfel, conducerea Operei mai spune, în același document, că alte măsuri de reglare a finanțelor nu pot fi dispuse la instituția din Iași, prin urmare solicitări alocarea fondurilor la zi pentru a nu exista riscul ca angajații să protesteze sau să își caute dreptatea în instanță.

„În opinia noastră se impune, în prealabil, adoptarea unui cadru normativ adecvat care să confere temei legal măsurilor evocate, în special celor ce vizează, chiar și într-un plan subsidiar, reducerea activității personalului, cu consecința diminuării veniturilor sau a instituirii concediului fără plată, fiind iminente măsuri de protest din partea salariaților vizați (…) În contextul dat, vă rugăm respectuos să dispuneți identificarea unor modalități de asigurare a creditelor bugetare necesare achitării drepturilor salariale, evitând astfel generarea unor eventuale litigii de muncă ce s-ar dovedi împovărătoare atât din perspectivă financiară, cât și din cea a imaginii publice, afectând nu doar instituția angajatoare, ci și Ministerul Culturii, în calitatea sa de ordonator principal de credite”, se mai precizează în documentul citat.

Fermeșanu explică: totul se poate rezolva, măsurile sunt reversibile, dacă există finanțare 

„Ziarul de Iași” a luat legătura cu managerul interimar al instituției, Andrei Fermeșanu, pentru a înțelege exact cum a fost realizată proiecția bugetară astfel încât fondurile pentru salarii să se termine cu două zile mai devreme decât finalul anului.

Într-un răspuns amplu, pe care-l redăm integral în continuarea acestui material, acesta susține că bugetul pentru anul 2025 includea și acest milion de euro pe care Opera îl cere acum Ministerului Culturii, dar care, deși a fost aprobat, nu a fost asigurat. Celelalte măsuri: încetarea contractelor de la balet și sistarea coproducției Spartacus, pot fi inversate, spune Fermeșanu, dacă vor fi identificate fondurile necesare.

„Față de aspectele solicitate, precizez că Opera Națională Română din Iași, în temeiul obligațiilor legale privind asigurarea continuității plății drepturilor salariale, a solicitat Ministerului Culturii alocarea suplimentară a fondurilor necesare acoperirii deficitului estimat la aproximativ 5 milioane lei pentru lunile octombrie și noiembrie. Această nevoie de finanțare derivă din execuția bugetară curentă, având în vedere faptul că necesarul  respectiv a fost inclus în proiectul de buget pentru anul 2025, transmis ordonatorului principal de credite, care a putut asigura doar parțial resursele solicitate, în limita creditelor bugetare aprobate acestuia prin legea bugetului de stat.

Referitor la măsurile de reducere a cheltuielilor, precum încetarea contractelor cu 19 colaboratori din compartimentul de balet (economisind circa 136.000 lei) și anularea coproducției «Spartacus» cu Teatrul «Maria Bieșu» din Chișinău, acestea au în vedere situația din prezent și sunt adoptate în condițiile OUG 52/2025, nefiind un act discreționar adoptat, asupra căruia se poate reveni de îndată ce se identifică resursele pecuniare. Subliniez faptul că acest context nu este unul izolat, el are natură tehnică și s-a regăsit preponderent în ultimii 3 ani, atât la nivelul instituțiilor de cultură, dar și a altora din spectrul bugetar, Ministerul Culturii reușind întotdeauna să identifice soluții pentru finanțarea drepturilor salariale”, a transmis Andrei Fermeșanu.

Publicitate și alte recomandări video