OPINIE: Cui va folosi construirea unui nou stadion? „Avantajele pentru sportivi vor fi minime”
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

OPINIE: Cui va folosi construirea unui nou stadion? „Avantajele pentru sportivi vor fi minime”

GALERIE
stadion iasi
  • stadion iasi
- +

Primăria a anunțat un proiect de realizare a unui stadion de nivel european în municipiul Iași. Arena se va numi „Regele Ferdinand I” și va avea 24.179 de locuri. Sunt însă voci care contestă utilitatea proiectului. Corneliu Boțan privește cu scepticism această investiție. Prezentăm integral textul său.

Cu ceva timp în urmă, s-a anunţat în presă intenţia Primăriei de a realiza în următoarea perioadă un nou stadion în Iaşi, fiind prezentate o machetă şi câteva date referitoare la amplasament, capacitate, costuri ş.a. Faţă de o astfel de investiţie am serioase rezerve, pe care voi încerca să le explic în cele ce urmează.

În primul rând, amplasamentul în zona Moara de Vânt este impropriu, fiind vorba de o zonă prea depărtată de cartierele cu densitate mare de populaţie şi mai ales datorită legăturii rutiere total nesatisfăcătoare pentru cazul – puţin probabil – în care s-ar umple stadionul. Suplimentarea cu o cale de acces prin bulevardul C. A. Rosetti ar fi insuficientă şi foarte costisitoare.

Se menţionează că noul stadion va avea o capacitate de circa 24000 locuri şi va costa 550 miloane lei (aproximativ 113 milioane euro).  În anunţul Primăriei se face comparaţia cu Arena Naţională (50000 locuri, 268 milioane euro), indicându-se un cost per scaun cu 25% mai favorabil în cazul stadionului din Iaşi (de fapt, diferenţa este sub 22%). Dar să ne amintim că la arena bucureşteană costul estimat la început era sensibil mai mic şi au fost discuţii serioase privitoare la costul final mărit. Este bine ştiut că la aproape toate investiţiile din bani publici se admit, sub diverse pretexte, creşteri ale preţurilor mergând până la apropape 50% din valoarea licitată, iar Iaşul nu se poate lăuda că ar avea multe excepţii în acest sens. Şi apropo de investiţii pentru sport, să ne amintim că instalaţia de nocturnă de la stadionul din Iaşi a costat, în final, aproape de două ori mai mult decât instalaţia similară, executată de aceeaşi firmă la Vaslui, dar acolo plata s-a făcut din fonduri private. Aşa încât va fi de mirare dacă noul stadion din Iaşi va costa, în final, sub 150 milioane euro.

Să comparăm însă aceste costuri cu cele ale stadioanelor din alte ţări. Acest gând mi-a venit când am auzit, în cadrul transmisiilor recent televizate din Liga Campionilor, menţionarea faptului că stadionul Da Luz din Lisabona are o capacitate mai mare decât Arena Naţională şi a costat mult mai puţin decât aceasta. Am verificat această informaţie (de exemplu, pe en.wikipedia.org) şi am constatat că acest stadion a fost construit în circa un an, a fost dat în folosinţă în anul 2003, are o capacitate de circa 66000 locuri, iar realizarea lui a costat 120 milioane euro; dacă avem în vedere inflaţia din acea zonă, s-ar ajunge astăzi la un cost de circa 150 milionane euro. Prin urmare, este un cost aproximativ egal cu cel probabil al stadionului din oraşul nostru, dar pentru un stadion cu o capacitate de 2,75 ori mai mare decât cel de la noi. Altfel spus, mergând pe acest mod de comparaţie, rezultă că la Lisabona s-ar fi realizat, la preţurile actuale, un stadion de mărimea celui propus la Iaşi la un cost de circa 55 milioane euro. Desigur, comparaţia între costuri nu trebuie facută doar în modul acesta simplificat  - cost per număr de scaune, deşi Primăria a făcut-o în raport cu Arena Naţională. Trebuie avute în vedere cheltuielile care nu depind de numărul de locuri şi care au o pondere destul de importantă. Cu aceste considerente, probabil că un stadion de mărimea celui de la noi ar fi realizabil la Lisabona cu aproximativ 75000 euro. Deci acolo costurile ar fi mai mici decât la noi cu circa 40 miloane de euro faţă de valoarea estimată şi cu circa 75 milioane de euro faţă de costurile finale probabile.

Oricare valoare o luăm spre comparaţie, diferenţele sunt foarte mari. Oare aceste diferenţe provin din manopera mai scumpă de la noi? Sau poate la noi sunt materialele mai scumpe? Sau poate ar fi bine să nu ne punem astfel de întrebări, ci doar să presupunem în ce buzunare va intra acest surplus de bani.

Să apreciem acum cam cât reprezintă sumele menţionate în bugetul municipiului nostru. Primăria a anunţat că speră la un sprijin din partea guvernului, dar, în condiţiile actuale, acesta va fi cel mult simbolic. Aşa încât trebuie să ne aşteptăm ca suma de 550 milioane lei (dacă ne referim strict la costurile estimate) să fie suportată din bugetul local. Să vedem cât este de semnificativă această cheltuială pentru municipiul nostru.

Analizând bugetul local anual rectificat la data de 31.07.2020, se constată că totalul veniturilor anuale este de 1156,2 milioane lei. Spicuind din acelaşi buget, se observă că totalul cheltuielilor anuale prevăzute pentru învăţământ şi sănătate este mai mic de 150 milioane lei, reprezentând deci puţin peste un sfert din costul noului stadion. Prin urmare, aceste costuri  sunt aproape jumătate din veniturile anuale prevăzute a se realiza la bugetul local. Chiar dacă cheltuielile se repartizează pe mai mulţi ani (nu pe un singur an, precum la stadionul din Lisabona), ele vor împovăra excesiv bugetul local, fiind necesar să se aplice reduceri drastice la diverse capitole de cheltuieli. Varianta unor împrumuturi bancare este şi ea neconvenabilă, deoarece se va repercuta negativ asupra bugetului pe o lungă perioadă de timp.

Să vedem, în continuare, dacă utilitatea noului stadion compensează neajunsurile semnalate mai sus.

Terenul existent în dealul Copoului are o capacitate de aproape 11500 locuri pe scaune şi este dotat cu pistă de atletism, ceea ce nu se va întâlni şi la noul stadion. Arena a fost construită în perioada interbelică, iar la structura actuală a fost adusă în anul 1960, cu mici îmbunătăţiri uterioare, printre care şi instalaţia de nocturnă şi scaune pentru spectatori, în loc de bănci. După anul 1990, stadionul a căpătat numele de Emil Alexandrescu, în memoria unui fotbalist emblematic al Iaşului, devenit un bun inginer, conducător de întreprindere şi ales primar, dar trecut prea curând la cele veşnice. Multă vreme după construcţia noii arene, aceasta era plină la aproape toate meciurile echipei locale, dar numărul spectatorilor a început să scadă, ajungându-se ca în ultimii 10 – 15 ani să nu fie mai mult de o mie, sau cel mult două mii de spectatori, aşa după cum se observă şi se anunţă în transmisiile televizate. Deci, dacă actualul stadion, plasat într-o zonă usor accesibilă, este aproape gol la fiecare întâlnire, cum va arăta un stadion cu capacitate dublă, aflat la Moara de Vânt?

La noul stadion, avantajele suplimentare pentru sportivi vor fi minime, deoarece şi actualul stadion are dotări acceptabile, chiar dacă nu de ultimă generaţie. Dar parcă nu cred că pentru o mulţime de fotbalişti, de felul lui Omoh sau Klimavicius, care joacă jumătate de sezon şi apoi pleacă, ar fi cazul să se facă dotări ultramoderne. Însă dotări mult mai simple şi mai ieftine, dar mai numeroase ar trebui făcute pentru toţi doritorii de sport din Iaşi. Cu cheltuieli incomparabil mai mici decât pentru noul stadion, s-ar putea realiza multe terenuri simple, pentru atletism şi diverse jocuri sportive, bazine de înot, sau chiar săli de sport, amenajate în diverse cartiere ale oraşului. Prevăzute cu instalaţii anexe minimale, aceste baze sportive ar asigura condiţii acceptabile de practicare a sportului pentru un mare număr de ieşeni, capitol la care, din păcate, municipiul nostru este codaş pe ţară.

Deci nici în privinţa utilităţii nu se justifică realizarea unei noi arene. Poate doar pentru cazul în care – Doamne fereşte! – ar apărea o nouă pandemie şi atunci ar fi posibil să se asigure, pentru toţi spectatorii doritori, locuri în tribune cu păstrarea distanţei de 3 – 4 metri între ei.

Dar noul stadion va fi util pentru câteva persoane, este drept că foarte puţine la număr, dar alese. Ca să explic acest lucru, voi face precizarea că, de câţiva ani, am întâlnit vehiculată ideea demolării actualului stadion şi construirea de locuinţe pe locul respectiv. Aceasta va avea un impact major asupra aspectului şi vieţii întregii zone. Copoul este probabil cel mai frumos cartier din ţară şi unul dintre cele mai frumoase din Europa. Este locul preferat de promenadă şi recreere al ieşenilor şi a dvenit în ultima vreme foarte aglomerat, mai ales în zilele de repaus. Această aglomerare va creşte foarte mult dacă vor exista câteva mii de rezidenţi în plus. Cartierul se distinge prin clădirile sale mari din partea de jos a colinei şi mai ales prin zona plină de verdeţă, cu vile nu prea mari, apropiate ca stil, care se află în partea de nord a cartierului şi care îl apropie foarte mult de aspectul unei staţiuni. Includerea în acest context a unui mare număr de clădiri cu arhitectură diferită ar perturba aspectul deosebit al locului. Să mai amintim şi de apropierea zonei respective de locurile în care s-au înregistrat frecvente alunecări de teren în Grădina Botanică. Studiile geotehnice au arătat că nu sunt recomandate construcţii  masive pe versantul Copou vest din cauza pericolului alunecării terenului.

Însă, evident, există în prezent şi interese contrare, având în vedere că un apartament cu aceeaşi suprafaţă şi finisaj se vinde la un preţ aproape dublu faţă de unul similar din alt cartier, iar presiunile care se vor face în această direcţie vor creşte după realizarea unui nou stadion.

Şi cu aceasta, cred că am răspuns la întrebarea din titlu. Noul stadion va folosi mai ales celor care vor beneficia de costul exagerat al acestuia şi de eventuala demolare a actualei arene sportive.

Ca o concluzie la cele prezentate, să reţinem inutilitatea noului stadion, costul exagerat de umflat al acestuia şi afectarea gravă a bugetului local pe o perioadă de mai mulţi ani. Cât timp macheta prezentată a noului stadion rămâne doar o jucărie bună de arătat în campania electorală, lucrurile nu sunt prea grave. Dar dacă se va trece la realizarea acestuia, ieşenii vor suporta o mare cacialma, cu urmări de durată şi neplăcute din multe puncte de vedere.

Corneliu Boțan

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

Cosmin PAȘCA

Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

Rămâne de văzut dacă demiterea lui Voiculescu, întâmplător chiar după anunţata depolitizare a CAS-urilor, va aduce o binemeritată linişte în societate (că în „sistem” cu siguranţă va aduce). În toate cazurile, patima cu care opinia publică s-a raportat la mandatul lui VV, tangentă cu metafizica, ar merita nişte studii sociologice sănătoase.

Filmuletul zilei

opinii

K1 didactic

Codrin Liviu CUȚITARU

K1 didactic

„Ai căpătat contuziile la un meci!” „Oh, nu!” a răspuns Noe. „Nu sunt în faza meciurilor. Învăţ. Aveam însă de predat, la anul I B, portretul lui Ştefan cel Mare, făcut de Grigore Ureche. Am vrut să-i dau culoare marţială, chiar dacă nu lupt încă în ring. Am cerut un voluntar pentru rolul domnitorului. Am precizat că eu voi fi un boier inocent. S-a oferit Mişa Ovinuţ, băietanul creţ din Vaslui. M-a rupt, frate, nu altceva! A interpretat, cred, sintagma degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat extrem de literal.”

Datoria publică în contextul crizelor

Alin ANDRIEȘ

Datoria publică în contextul crizelor

Datoria publică a crescut considerabil în ultimele decenii în majoritatea economiilor şi această tendinţă a fost amplificată de actuala criză de sănătate.

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

George ŢURCĂNAŞU

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

Politicienii Bucureştiului ar trebui să ţină seama de faptul că în faţa lor se află acum o mulţime pentru care discursul reţinut şi pedant nu mai e o opţiune! Aceiaşi politicieni ai centrului ar mai trebui să ţină seama şi de faptul că viteza cu care se propagă ideile regionaliste şi se revizuiesc convingerile personale ale trăitorilor din regiune noastră accelerează. Cu alte cuvinte, dragi politicieni de la centru, regionalismul în Moldova nu (mai) e o fandoseală, aşa cum mulţi dintre voi aţi sperat să fie. Culmea e că şi voi aţi pus umărul la această accelerare, prin preluarea ideilor vehiculate de unii membri ai MDM, IpA8 sau MVA în campaniile electorale mai recente.

pulspulspuls

Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

Pentru că, iată, de vreo două zile încoace tot auzim cum se fac şi se desfac scenarii care mai de care despre ce se va întâmpla la vârful filialei liberale de la Iaşi în perioada următoare, am zis că e cazul să vă spunem şi noi ce-am auzit pe ici pe colo. 

Caricatura zilei

Abrogare ordin

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.