Camera de Comerț și Industrie Iași, organizatoare a forumului, și-a propus să atingă patru obiective prin acest eveniment major: Identificarea priorităților pe care și le propun cele trei state participante, stimularea relațiilor de afaceri, promovarea Iașului ca centru regional strategic și consolidarea relațiilor bilaterale, respectiv extinderea acestora prin includerea Ucrainei în diverse proiecte comune deja existente între România și Republica Moldova. În prima parte a evenimentului, ambasadori sau reprezentanții lor din cele trei țări vizate de lucrările forumului, alături de ambasadorii în România ai Țărilor de Jos și Poloniei au vorbit în plenul forumului atingând, în discursurile lor, toate cele patru teme majore vizate de Camera de Comerț și Industrie Iași, dar și temele care urmau să fie dezvoltate ulterior, în trei paneluri distincte de discuție: „Energie și tehnologii inovative”, „Logistică și infrastructură” și „Construcții și refacere urbană”.

 

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 30

Forumul a fost deschis de gazda  evenimentului – Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, care a propus un moment de reculegere pentru miile de ucraineni uciși în războiul care se desfășoară la câteva sute de kilometri de România.

UCRAINA

„Este remarcabil faptul că, în circumstanțe extrem de dificile, în timpul războiului, Ucraina a realizat mai multe reforme sistemice decât oricând înainte”, a spus Artem Voitekhin, reprezentant al Ambasadei Ucrainei în România în discursul său de la Iași, în fața a peste 300 de participanți, precizând că modificările aduse de reformele din țara aflată în război vizează îmbunătățirea cadrului legal, combaterea corupției, de-reglementarea pieței financiare, accelerarea procesului de privatizare, stimularea creșterii în sectoarele-cheie precum agricultura, transporturile și logistica.

„Construcțiile, IT-ul și digitalizarea sunt doar câteva dintre ele. Printre principalele instrumente oferite investitorilor, trebuie menționat regimul de investiții semnificative, care prevede că, din cele 12 milioane de euro investite de o țară străină sau de o companie privată străină, investitorul beneficiază de o gamă largă de avantaje practice, cum ar fi scutirea de impozit pe venit pe o perioadă de cinci ani, scutirea de TVA pentru importul de echipamente noi, compensarea costurilor pentru conectarea la rețelele de inginerie și transport etc”, a adăugat Artem Voitekhin, care a explicat și de ce consideră Ucraina extrem de importantă legea parcurilor industriale: „Ea oferă dezvoltatorilor și chiriașilor parcurilor industriale stimulente speciale, inclusiv o scutire de 10 ani de la impozitul pe profit și scutirea de taxe vamale. Mândria Ucrainei este zona economică virtuală. Astfel, oriunde v-ați afla în lume, puteți deveni parte din această zonă economică virtuală și beneficiați de numeroase avantaje fiscale și regimuri de scutire pentru companiile IT și profesioniștii din domeniul software”.

Reprezentantul Ucrainei a subliniat și că legile din țara sa se schimbă nu doar pentru a atrage noi investiții, ci și în vederea aderării la Uniunea Europeană. Iar Ucraina, spune Voitekhin, poate avea o contribuție esențială, mai ales în contextul în care UE are în vedere o politică de asigurare a mineralelor critice, care i-ar asigura autonomie strategică. „Nu este un fapt cunoscut că Ucraina are rezerve extinse din 21 din cele 30 de metale rare considerate critice în acest raport. Rezervele de litiu sunt estimate la 500.000 de tone. Cobalt, grafit, titan, tantal, niobiu și beriliu, pentru a menționa doar câteva, se găsesc în țara noastră. Cooperarea noastră cu Uniunea Europeană în acest sens este deja în desfășurare. Sunt convins că, în două luni, va fi anunțată prima listă a siturilor din Ucraina cu statutul de proiecte strategice UE pentru materii prime critice”, a anunțat reprezentantul Ucrainei la Iași.

REPUBLICA MOLDOVA- O viziune comună pentru o Europă mai puternică

„Discutăm despre rolul României în facilitarea tranzitului în dublu sens, discutăm despre comerț, discutăm despre investiții. Ceea ce este foarte important, este că dimensiunea politică, executivă și dimensiunea parlamentară își fac treaba. Ele creează cadrul și contextul pentru antreprenori”, a spus, la rândul său, Cristian-Leon Țurcanu, Ambasadorul României în Republica Moldova, fost ambasador al României la Kiev.

La Iași, diplomatul a subliniat impactul devastator al agresiunii ruse asupra economiilor regiunii, dar și eforturile de adaptare și reformare ale Republicii Moldova:

„Urmările atacurilor hibride și tentativelor de destabilizare desfășurate de Rusia și agenții săi de influență în Republica Moldova sunt evidente. Economia fragilă a avut de suferit de la începerea acestui război”;

„Aderarea la Uniunea Europeană constituie garanția accesului deplin și nerestricționat la piața unică europeană; beneficiile tangibile ale acesteia înseamnă dezvoltare organică, în sincron cu alte state membre ale Uniunii Europene, acces la piețe și resurse”;

„Studiile economice au arătat că aderarea la Uniune a reprezentat principalul motor al creșterii pentru toate statele care au trecut prin procesul de integrare, inclusiv pentru România. Iar votul majoritar, da, exprimat de cetățenii Republicii Moldova la referendumul de duminica trecută, reflectă o dorință reală de transformare și îmbrățișarea unui curs de dezvoltare”.

„Cel mai important lucru este că, la 20 octombrie, Republica Moldova a câștigat. Din acest punct de vedere, Uniunea Europeană înseamnă dezvoltare accelerată din anul 2007 și consolidare instituțională. De asemenea, mai înseamnă și o sumedenie de anticorpi organic crescuți împotriva dezinformării toxice. Oamenii se informează din propria experiență, călătoresc liber în Uniunea Europeană, văd alte state membre, observă că drepturile lor sunt respectate și protejate”.

„În ceea ce privește Ucraina, simt nevoia să subliniez că avem un nou început în relația dintre București și Kiev”.

OLANDA

Olanda este un prieten al Iașului, un prieten al regiunii, un prieten al Republicii Moldova și un prieten al Ucrainei, a spus încă de la început Willemijn Van Haaften, ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos în România, care a felicitat Republica Moldova pentru rezultatul referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, dar a și punctat: „Rezultatul a arătat, de asemenea, că mai este mult de muncă în combaterea dezinformării și a propagandei rusești. Cred că ar trebui să investim cu adevărat în a ajunge la toți oamenii din Republica Moldova, nu doar la prietenii pe care îi avem deja, ci și la prietenii pe care încă trebuie să-i câștigăm acolo. Guvernul Olandei este pregătit, ca prieten al Republicii Moldova, să ajute în acest sens”.

„Vom continua să sprijinim Ucraina”, a promis înaltul reprezentant al Regatului Țărilor de Jos în România. Willemijn Van Haaften a mai declarat:

„Avem un nou guvern olandez care, de asemenea, s-a angajat să continue sprijinul politic, militar, financiar, moral, activ și neabătut, atât în timpul războiului, cât și în vreme de pace, atât timp cât va fi nevoie. (…) Așadar, oferim sprijin militar generos și găsim în România un partener important în acest tip de sprijin. De asemenea, extindem sprijinul non-militar”.

„În total, Olanda are un pachet de sprijin pentru Ucraina care totalizează 10,4 miliarde de euro până în prezent. Aceasta reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul olandez pe care îl oferim Ucrainei”.

„Credem că reconstrucția Ucrainei nu poate fi realizată fără mobilizarea de investiții private. Implicarea sectorului privat în eforturile de reconstrucție și recuperare este esențială pentru a asigura o reziliență și o creștere durabilă pe termen lung în cadrul Ucrainei. Comunitatea de afaceri olandeză este activă. Poate contribui. Are cunoștințe și expertiză în domenii precum agricultura, sănătatea și apa”.

„Oferim, ca guvern al Olandei, instrumente de sprijin care sunt deschise pentru companiile din Olanda, dar și pentru companiile care doresc să opereze în Ucraina sau care sunt deja acolo, inclusiv companii care sunt deja active în România. Cred că aceste companii, iar numărul lor este destul de mare în Iași, au o poziție excelentă pentru a oferi produse și servicii. Ele cunosc regiunea și, desigur, pentru a face afaceri cu Ucraina este mult mai ușor logistic de aici, decât atunci când trebuie să pornești din Olanda”.

POLONIA

„Este evident că Polonia și România sunt două țări de frunte pe flancul estic, datorită cărora Ucraina a devenit tot mai rezistentă”, a spus, la rândul său, Pawel Soloch, ambasadorul Republicii Polone în România, arătând că „asistența românească în exporturile de produse agricole ucrainene a fost inestimabilă. Din partea noastră, este important de subliniat că 90% din toată asistența militară pentru Ucraina trece prin hub-ul logistic din Polonia. Polonia și România sunt, de asemenea, susținătoare fervente ale cauzei ucrainene și moldovenești pe forumurile internaționale”.

În ce privește reconstrucția Ucrainei, Pawel Soloch precizează:

„Polonia s-a angajat să se concentreze pe regiunea Harkov odată ce ostilitățile actuale se vor opri, dar încercăm să reacționăm și la noile dezvoltări. Recent, autoritățile poloneze și-au exprimat disponibilitatea de a sprijini reconstrucția clădirilor istorice în timpul atacurilor din septembrie asupra Liovului”.

„Polonia dispune de specialiști în diverse domenii care pot sprijini acest oraș în protejarea și reconstrucția locurilor istorice. Este important să reunim resurse din diferite surse pentru a oferi un sprijin financiar la scară largă pentru reconstrucția infrastructurii, locuințelor și afacerilor”.

„Există, de asemenea, un aspect foarte important al sprijinului energetic pentru Ucraina, mai ales acum că se apropie sezonul de iarnă. Grupul de coordonare energetică G7+, în care Polonia este un participant activ, joacă, de asemenea, un rol important în coordonarea asistenței pentru sectorul energetic ucrainean. Grupul se concentrează pe activități precum reconstrucția centralelor electrice termice și furnizarea de energie suplimentară înainte de perioada de iarnă. Începând cu 1 octombrie, Polonia a crescut, de asemenea, transmisia de energie către Ucraina prin rețeaua noastră de interconexiune transfrontalieră”.

ROMÂNIA

Fostul secretar general adjunct la NATO și actual candidat la președinția României, Mircea Geoană a subliniat mutarea centrului de greutate al Europei către Est, în urma războiului din Ucraina, ceea ce reprezintă o oportunitate de transformare pentru România, Republica Moldova și Ucraina. Această regiune poate deveni nu doar una cu relevanță strategică, ci și un centru economic important al unei Europe reconfigurate:

„Cancelarul Scholz avea la declanșarea acestui război odios al Federației Ruse contra Ucrainei o observație strategică de bun simț. Centrul de greutate al Europei se mută către Est. Exact aici unde suntem noi. (…) Dar în timpul de față se împart cărțile. Și se împart nu doar cărțile geopolitice, se împart și cărțile economice. Și cum zice românul, brânza-i pe bani”.

Geoană a îndemnat oamenii de afaceri, politicienii și diplomații prezenți la Forumul Trilateral de la Iași la o implicare mai ambițioasă, subliniind că acum este momentul în care se stabilesc noi alianțe și se deschid oportunități economice pentru regiune. Iar Iașul, crede candidatul la cea mai înaltă funcție de stat din România, e convins că Iașul ar trebui să primească un rol mai important pe scena politică:

„Întrebarea pe care o punem astăzi la această conferință la Iași, va deveni Iașul un centru economic de prim rang? Sau vom fi în continuare mulțumiți, eu nu sunt, să fim declarați ca având o relevanță strategică excepțională? E important să fim numiți așa, dar nu ține de foame”.

„Întrebarea de astăzi este cum putem să facem ca sectorul privat, sectorul privat din România, sectorul privat din Republica Moldova, sectorul privat din Ucraina, sectorul privat din importanta țară aliată, Polonia, să putem să participăm și noi la reconstrucție, nu doar să așteptăm noi proiecte europene? Întrebarea este unde sunt oamenii de afaceri români, basarabeni sau ucraineni la împărțirea cărților economice ale reconstrucției?”

”După ce Italia organizează a treia conferință de reconstrucție a Ucrainei, după Paris, Berlin și, în iulie 2025 Italia, cred că România, de ce nu la Iași, trebuie să ne propunem să găzduim conferința de reconstrucție a întregului Occident Democratic în România, 2026. Așa se joacă în jocul. Nu așteptând să-ți dea altcineva eventual o invitație”.

„Să încercăm să jucăm la altă ligă și nu doar să așteptăm să ne dea altcineva ce pică de la masa bogaților. Vor fi oportunități”.

 

IAȘI

La Forumul Economic Trilateral pentru Afaceri și Reconstrucția Ucrainei, Iașul, prin vocea organizatorului evenimentului, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, Paul Butnariu, și-a exprimat ambiția de a deveni hub strategic regional. Butnariu a evidențiat și rolul mediului universitar în susținerea dezvoltării economice locale, precum și importanța cooperării economice între cele trei țări pentru a profita de oportunitățile aduse de reconstrucția Ucrainei​ și a vorbit despre

potențialul economic al regiunii, în ciuda dezavantajelor geografice:

„Cu toții știm că ne aflăm într-o zonă oarecum favorizată a Uniunii Europene, o zonă care nu are un acces foarte bogat la resurse naturale, dar, pe de altă parte, inteligența antreprenorilor și munca, tenacitatea acestora au reușit să conducă Iașul într-o zonă de performanță economică, care rivalizează acum cu județele din România mult mai bine situate din punct de vedere geografic sau al potențialului și al legăturilor pe care le au cu infrastructura europeană. În felul acesta, Iașul a reușit performanța de a ajunge la un produs intern brut de 11,2 miliarde de euro, am depășit 11 miliarde de euro, suntem un județ care a depășit în ultimul an și județul Brașov, un județ foarte, eu știu, frumos și foarte bine situat. Deja suntem în spatele Prahovei și ne apropiem, eu știu, în viitorii ani de Constanța, de Cluj, de Timiș”.

Discuțiile au continuat pe cele trei teme majore propuse în programul Forumului. Procesul de digitalizare poate contribui semnificativ la conceptul de orașe inteligente și, împreună cu implementarea tehnologiei inteligenței artificiale, poate crește PIB-ul regiunii cu până la 15% în primul an, a spus Artem Voitekhin, reprezentant al Ambasadei Ucrainei în România, anticipând discuțiile care aveau să se poarte în cadrul panelului „Energie și tehnologii inovative”.

„Energie și tehnologii inovative”

Sebastian Ioan Burduja, Ministrul Energiei din România, a atras atenția asupra dificultăților ce urmează, mai ales în contextul iernii și al incertitudinilor privind acordul de tranzit pentru gazele rusești prin Ucraina.

„Puțină lume știe că atât Ucraina cât și Republica Moldova au reușit să-și sincronizeze sistemul energetic cu sistemul european într-un timp absolut record. Undeva la trei săptămâni. Gândiți-vă că același proces pentru România a durat peste zece ani de zile. Iată, deci, atunci când te confunzi cu asemenea pericole, dacă ai oameni buni, dacă ai resurse, poți să fii pregătit. Cred că este locul cel mai potrivit pentru această întâlnire și cred că cel mai important lucru în această formă este să rămânem uniți”, a subliniat Burduja, remarcând viteza remarcabilă cu care Ucraina și Republica Moldova și-au sincronizat sistemele energetice cu cele europene.

Omul de afaceri ieșean Gabriel Mardarasevici, reprezentant Focality și organizator al panelului Energie și Tehnologii Inovative e de părere că Iașul, ajutat de această dată de geografie, poate contribui la reconstrucție cu expertiză și cu oameni: „Ucraina în momentul de față are nevoie de multe lucruri în reconstrucție: poduri, transformatoare și altele. Dar una dintre marile probleme care, cred eu, va apărea în perioada următoare, este că Ucraina a fost ușor depopulată în ultima vreme prin plecarea oamenilor și prin pierderile umane suferite în conflict. Putem lucra foarte bine pentru proiectele lor de digitalizare de la distanță, și Iașul este, știți cu toții, foarte bine reprezentat. Putem contribui și în ceea ce privește aprovizionarea cu construcții metalice, care vor fi necesare, și avem producători foarte buni aici, în zona, cu materiale de construcții, putem să reprezentăm un spațiu logistic pentru depozitarea și livrarea materialelor”.

„Sigur, războiul nu s-a terminat, poate părea prematur să discutăm acum despre reconstrucția Ucrainei, dar nu este prematur, pentru că toate aceste discuții iau timp, necesită aprobări și sperăm să reușim să creăm niște platforme, în special în zona de energie, care să ajute pe câteva direcții. O dată să reușim să punem la dispoziție partenerilor din Ucraina tool-urile necesare cu care să poată să-și armonizeze cât mai repede infrastructurile lor cu cele din Europa”, a declarat pentru Ziarul de Iași Adrian Brezulianu, prof. TUIași și CEO GreenSoft.

„Construcții și refacere urbană”

„Avem intenții, dar trebuie să creăm un parteneriat și un mod de dialog, astfel încât să înțelegem ce se va întâmpla și să vedem în ce măsură putem face parte din acest demers”, a spus în cadrul panelului de discuții axat pe tema Construcții și refacere urbană președintele filialei Iași a Patronatului Societăților din Construcții, Irinel Tofan.

Reconstrucția Ucrainei – o oportunitate de colaborare economică

La eveniment, Florin Mindirigiu, co-fondator Share Architects și vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie Iași, a menționat potențialul sectorului de construcții și urbanism în procesul de reconstrucție a Ucrainei, subliniind rolul important al arhitecților și inginerilor români în proiectele de reconstrucție. De asemenea, el a evidențiat că astfel de evenimente sunt esențiale pentru a stabili relații care să conducă la parteneriate viitoare în reconstrucție​: „Forumul economic reprezintă o oportunitate uriașă, dacă mă refer la sectorul construcțiilor și urbanismului, pentru a intra în contact cu specialiștii din Moldova și Ucraina, deoarece efortul care va trebui făcut pentru reconstrucția Ucrainei, atât în partea de proiectare și design, unde aportul inginerilor și arhitecților români va fi consistent, cât și în partea de construcție efectivă, care va implica firmele de construcții și dezvoltare, se poate discuta și concretiza doar aici”.

Din rândul proiectanților, Sergiu Petrea, expert recunoscut la nivel național și internațional în arhitectură sustenabilă și tehnologii sustenabile pentru construcții și vicepreședinte al Asociației Române Pentru Dezvoltare Locală Durabilă (ARDLD), a atras atenția că „trebuie să analizăm în ce măsură putem dezvolta sisteme inovatoare care să se adapteze cerințelor. Mă refer la două aspecte majore: legislația, inclusiv cea de mediu, și tendința de a promova o proiectare sustenabilă, în armonie cu protecția mediului, precum dezvoltarea paralelă a infrastructurii verzi și albastre” și a remarcat importanța colaborării în echipe interdisciplinare.

Lipsa forței de muncă a fost amintită de mai multe ori în cadrul acestui panel de discuții. În plus, reprezentanții companiilor prezenți la forum au subliniat potențialul regiunii Iașului și al colaborării transfrontaliere: „Credem că Iașul reprezintă un pilon important pentru noi, cu un potențial extraordinar. Vrem să fim prezenți aici, să colaborăm cu firmele locale și să contribuim la ceea ce ne dorim cu toții să realizăm”.

Printre firmele ieșene care cred că pot contribui la reconstrucția Ucrainei se numără și Electra. Fondatorul Grupului de Firme Electra, Marian Berdan, a declarat pentru Ziarul de Iași: „Noi am putea participa cu produse din zona construcţiilor și anume controlul accesului, siguranța în locuințe, în clădiri. Sunt produse dezvoltate de firma noastră în ultimii trei ani de zile, care au fost testate pe piața României – unde acoperim în momentul acesta aproximativ 90% din piață – au fost testate pe piața Europei și pe cea a Africii”.

„Logistică și infrastructură”

În cadrul panelului „Logistică și Infrastructură”, reprezentanți ai administrației locale au subliniat importanța dezvoltării infrastructurii de transport în nord-estul României și Republica Moldova, ca pilon esențial pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei și pentru stimularea schimburilor comerciale în zonă. Printre concluziile dezbaterii se numără urgentarea proiectelor autostrăzilor A7 și A8, care ar asigura conexiuni strategice și ar facilita schimburile economice dintre România, Republica Moldova și Ucraina.

Infrastructura, un catalizator al dezvoltării regionale

Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a insistat asupra necesității îmbunătățirii infrastructurii regionale pentru a sprijini dezvoltarea economică și reconstrucția Ucrainei: „Coloana vertebrală a noastră, a dezvoltării economice, o reprezintă această autostradă A8, care practic sper să lege Odessa, Chișinău, Iașul, de Vestul României și cu restul țării”. În acest moment, a atras atenția Alexe, durează „două ore ca să vină un tir cu marfă de la Pașcani până la Iași (n.r. aproximativ 75 km). Vreau să le spunem tuturor, noi suntem într-un centru universitar puternic, dar într-o extremitate estică a Uniunii Europene. Două ore de la Pașcani până la Sculeni (n.r. aproximativ 90 km) și două zile de la Iași până la Nădlac face tirul cu marfă (n.r.: aproximativ 700 km), iar de la Nădlac până la Budapesta (n.r. 224 km) doar două ore”.

Alexe a subliniat că un control vamal comun la Sculeni ar putea accelera comerțul între România, Republica Moldova și Ucraina, facilitând dezvoltarea economică regională​: „Aș vrea să vă întreb. Cum putem noi să sprijinim reconstrucția Ucrainei când astăzi, în vama la Sculeni, coada este de 200 de tiruri? Nu avem scanere care să funcționeze, nu funcționează nici o cameră de termo-viziune, nu există astăzi instrumente ca practic să facem accesul mai facil al mărfurilor sau al persoanelor. Deci nu vă supărați, pentru o țară care își dorește să fie membră a spațiului Schengen, granița de est a României este o rușine”.

Cătălin Urtoi, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a remarcat că, deși au existat întârzieri mari, iar în 2022 autostrada A8 încă apărea doar ca o linie roșie pe hartă, proiectul se află acum într-o etapă avansată de dezvoltare, cu mari șanse să fie gata până în anul 2030. El a subliniat că doar prin realizarea acestor „culoare de transport” esențiale, Moldova va fi pregătită să contribuie la reconstrucția Ucrainei și să faciliteze schimburile comerciale regionale.

La rândul său, Irinel-Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România, a vorbit despre dificultățile întâmpinate de România la granița cu Ucraina și a evidențiat necesitatea unor investiții semnificative în infrastructura de transport: „Această zonă nu poate rezista din punct de vedere economic fără infrastructură de transport foarte bine dezvoltată”. Scrioșteanu a explicat faptul că Republica Moldova are 30 de puncte de frontieră cu Ucraina, în timp ce România are doar 7, ceea ce complică mult tranzitul pe rutele rutiere și feroviare dintre aceste țări. În plus, diferența de ecartament între căile ferate din Ucraina și Republica Moldova față de România complică transportul feroviar, generând dificultăți majore pentru fluxurile de tranzit.

Dacă la începutul războiului cantitatea de cereale care putea fi tranzitată din Ucraina și Republica Moldova prin România era de aproximativ 300.000 de tone, până în octombrie 2023 aceasta a crescut la 4,3 milioane de tone, cu un potențial de peste cinci milioane de tone, dacă ar fi utilizate toate rutele și facilitățile logistice dezvoltate în ultimii doi ani, a precizat secretarul de stat.

Acesta a amintit de „rutele solidarității” create pentru a facilita comerțul și tranzitul în perioada conflictului, făcând totodată afirmația că aceste rute s-ar putea transforma în „rute de reconstrucție” pentru Ucraina, care în viitor ar putea deveni „rute ale comerțului” și „rute ale dezvoltării” pentru întreaga zonă România – Moldova – Ucraina.

Forumul de la Iași a reușit să aducă în prim-plan perspectivele și provocările regiunii în contextul reconstrucției Ucrainei, iar discuțiile au subliniat necesitatea unei coordonări strânse între România, Republica Moldova și Ucraina, nu doar pentru a depăși dificultățile actuale, ci și pentru a transforma această parte a Europei de Est într-un centru economic emergent.

 

 

Publicitate și alte recomandări video