Opt ani de proteste au oprit proiectul imobiliar de pe Esplanada Oancea. S-a dat ultima sentință

vineri, 11 aprilie 2025, 02:55
6 MIN
 Opt ani de proteste au oprit proiectul imobiliar de pe Esplanada Oancea. S-a dat ultima sentință

Proiectul de construire a unui bloc nou pe esplanada Oancea a fost blocat de locatarii blocurilor din apropiere. La capătul unui proces lung de șase ani, în care dosarul a fost judecat de două ori și în care la dosarul inițial au fost conexate alte două, locatarii au reușit să obțină anularea hotărârii Consiliului Local prin care se aprobase planul urbanistic zonal din strada Oancea nr. 22.

O primă sentință, dată de Tribunal, lăsa pentru dezvoltator întredeschisă ușa pentru relansarea proiectului. Localnicii au insistat, iar Curtea de Apel a trântit ușa probabil definitiv.

Investiția demarată de SC Art Residence Development în 2017 viza construirea unui bloc cu două niveluri subterane, parter, mezanin, 10 etaje și un etaj tehnic în capătul dinspre strada Oancea al esplanadei. Începerea amenajării de șantier a atras proteste de stradă din partea cetățenilor din zonă, care s-au opus energic proiectului. Opoziția locuitorilor zonei a îmbrăcat ulterior și forma juridică a unei acțiuni în instanță inițiate de două asociații de locatari și proprietari. De cealaltă parte, dezvoltatorul a fost susținut în fața judecătorilor de Primărie.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Atât Primăria, cât și dezvoltatorul au cerut respingerea plângerii vecinilor

Locatarii au cerut anularea certificatului de urbanism din 2017 și a hotărârii Consiliului Local din februarie 2018 care aproba noul plan urbanistic zonal. Cetățenii reclamau faptul că proiectul încălca normele de construcție în zona de versanți și cele seismice, că înălțimea aprobată a clădirii o depășea cu mult pe cea menționată în avizul dat de Direcția de Arhitectură și Urbanism din cadrul Primăriei, că înălțimea clădirii nu era corelată cu lățimea arterelor de circulație din zonă, datele din partea scrisă a PUZ nu erau corelate cu cele din partea desenată și, nu în ultimul rând, că ar fi fost distrus spațiul verde pe care chiar locuitorii zonei plantaseră copaci.

Atât Primăria, cât și dezvoltatorul au cerut respingerea plângerii ca neîntemeiată. Art Residence Development a invocat faptul că acțiunea celor două asociații, înregistrată pe rolul Tribunalului în 2019, era tardivă, termenul de șase luni permis de legea contenciosului administrativ pentru contestarea actelor emise de municipalitate era depășit. Pentru a bloca acțiunea locuitorilor din zonă, dezvoltatorul a contestat până și calitatea de reprezentant a aociațiilor deținută de persoana care semnase împuternicirea avocatului.

Dezvoltatorul a câștigat prima rundă cu vecinii

Într-o primă fază, judecătorii au dat dreptate dezvoltatorului, apreciind că asociațiile ieșiseră din termenul legal de contestare a proiectului. Hotărârea Tribunalului ducea la respingerea acțiunii fără măcar ca fondul cauzei să fie judecat. Locatarii au reușit să întoarcă decizia și să obțină rejudecarea, procesul fiind reluat de la zero în fața Tribunalului.

Dezbaterile au început sub auspicii proaste pentru asociațiile de locatari. Judecătorii au constatat că acestea ceruseră și anularea certificatului de urbanism eliberat în favoarea Art Residence Development, fără a invoca însă niciun motiv concret de ilegalitate. Prin urmare, mai rămânea de analizat doar capătul de cerere care viza anularea hotărârii CL de aprobare a PUZ. „Reclamantele trebuie să dovedească nu doar o încălcare a legii prin emiterea actului contestat, dar și că a avut loc o încălcare concretă a drepturilor și intereselor sale legitime private, pentru ca acțiunea să fie admisibilă”, au arătat magistrații.

Un prim motiv de ilegalitate invocat de localnici era depășirea de către proiect a limitelor proprietății dezvoltatorului. Expertiza topografică efectuată a arătat însă că viitorul bloc se încadra în proprietatea Art Residence Development, fără a o depăși. Ideea de nerespectare a normelor privitoare la încadrarea în zonă de versanți a fost și ea respinsă de judecători. Versantul începea „dincolo de strada Oancea”, la sud de aceasta. Blocul urma să fie situat la nord de stradă. Locatarii invocau și faptul că din trei foraje presupuse de studiul geotehnic preliminar, fuseseră efectuate doar două. Era un aspect de formă, nu de fond, iar numărul forajelor efectuate nu avea nicio legătură cu vreun drept al locatarilor, încălcat de dezvoltator. Nu putea fi vorba nici de defrișarea vreunui spațiu verde. Terenul aparținea dezvoltatorului și era intabulat ca fiind „curți-construcții”. Niciun argument concret nu susținea neconcordanța invocată de locatari între înălțimea construcției și căile de acces existente.

S-a invocat până și soarele de pe cer

Reclamanții invocaseră și nerespectarea reglementărilor referitoare la asigurarea însoririi locuințelor învecinate. Orice clădire nouă trebuie să permită ca lumina soarelui să pătrundă în camerele de locuit ale clădirilor din jur cel puțin timp de o oră și jumătate în cea mai scurtă zi a anului, cea a solstițiului de iarnă. Nici acest argument nu a fost acceptat de magistrații Tribunalului, fiind considerat prematur.

„Problema însoririi se poate pune doar în condițiile în care există deja o documentație de urbanism ce vizează o clădire, mai exact, această problemă se va putea pune în legătură cu emiterea autorizației de construire. Câtă vreme studiul de însorire nu a fost solicitat în mod expres prin certificatul de urbanism și nici nu a fost impus de o altă autoritate, motivele referitoare la studiul de însorire nu pot fi reținute ca motiv de nelegalitate a hotărârii CL”, au afirmat judecătorii.

Regimul de înălțime a fost considerat totuși de magistrați drept o problemă peste care nu se putea trece. Direcția de Arhitectură din cadrul Primăriei avizase construirea unei clădiri înalte de cel mult 26 de metri la atic. CL aprobase însă o construcție de 42 de metri, mult mai înaltă. Practic, aleșii locali trecuseră peste opinia specialiștilor municipalității. Reprezentanții Art Residence Development au invocat existența unei corespondențe cu Direcția de Arhitectură din care ar fi rezultat că cei 26 metri menționați inițial ca înălțime maximă reprezentau o eroare, corectată ulterior. În preambulul hotărârii CL nu se amintea însă de așa ceva și oricum, simpla corespondență dintre Primărie și firmă nu putea constitui o corectură a avizului Direcției de Arhitectură. Ar fi trebuit emis un alt aviz, pentru 42 de metri. Acesta a fost singurul motiv reținut de judecători pentru anularea hotărârii CL de aprobare a planului urbanistic zonal. Ei au admis parțial acțiunea, dispunând anularea hotărârii.

Locatarii au câștigat în final: e definitiv

Pronunțată în octombrie anul trecut, hotărârea Tribunalului reprezenta o amânare fără termen a construcției. Locatarii nu au contestat-o. SC Art Residence Development era însă obligată să încerce obținerea unui nou aviz, pentru înălțimea de 42 de metri și să reia procedurile de aprobare de către CL, fără a avea garanția că proiectul va fi aprobat din nou de plen.

Bătălia s-a mutat la Curtea de Apel, hotărârea Tribunalului fiind contestată de Primărie și de dezvoltator. În aceste condiții, și locatarii au putut promova un recurs incident, prin care să încerce mai mult. De această dată, argumentul referitor la lipsa însoririi a fost acceptat, magistrații Curții de Apel apreciind, spre deosebire de cei ai instanței inferioare, că el nu era prematur. Hotărârea CL de aprobare a proiectului a fost astfel anulată și pentru acest motiv. Dacă Art Residence Development intenționează să încerce din nou demararea unei construcții pe esplanada Oancea, va avea un criteriu suplimentar de îndeplinit. Decizia Curții de Apel este definitivă.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii