„Opt ore pe zi în școală?” – Profesorii răspund ministrului Educației: „Nu avem nici birou, nici pauză de prânz”

Profesorii ieșeni consideră că afirmația este făcută fără o înțelegere reală a complexității muncii didactice, care nu se rezumă doar la predarea orelor din orar. În plus, cadrele didactice atrag atenția asupra lipsei infrastructurii necesare pentru implementarea unei astfel de măsuri: lipsa spațiilor de lucru, a cabinetelor didactice, a unor locuri pentru pauze sau luat masa, mai ales în școlile din mediul rural sau în cele supraaglomerate.

Profesorii susțin că, înainte de a impune prezența fizică obligatorie în școală, trebuie asigurate condiții reale de lucru, similare celor din sistemele educaționale occidentale. De asemenea, aceștia subliniază că sistemul educațional românesc este extrem de eterogen și că aplicarea unei soluții uniforme este nerealistă și, în multe cazuri, imposibil de pus în practică.

Camelia Gavrilă: „O salarizare comparabilă cu cea din Germania sau Franța”

Printre vocile care critică această idee se numără Camelia Gavrilă, directoarea Colegiului Național „Costache Negruzzi” și fost inspector școlar general, care s-a declarat surprinsă de o astfel de idee, mai ales venind din partea unui specialist în psihologie, care lucrează în sistemul educațional. Aceasta a explicat că doar cine nu cunoaște în profunzime complexitatea muncii de profesor – timpul dăruit pregătirii, proiectelor didactice, corectării temelor și testelor, fișării, consilierii elevilor și conectării permanente la noutăți – poate propune obligativitatea celor opt ore petrecute la școală.

„Dacă adăugăm și partea birocratică – rapoarte, caiete ale dirigintelui, colaborări și comunicări cu părinții – vorbim despre o activitate constantă. A sta în școală doar pentru a sta în școală ar presupune existența tuturor materialelor și condițiilor necesare, să parcurgi tot ce ai de făcut în școală, ca după aceea să nu se mai întâmple nimic. În plus, ar trebui să discutăm și despre o salarizare comparabilă cu cea din Germania sau Franța, unde profesorii sunt respectați”, a declarat Camelia Gavrilă.

Aceasta a subliniat că, deși există cazuri izolate de superficialitate în sistem, marea majoritate a profesorilor, inclusiv din mediul rural, lucrează cu seriozitate și dăruire, iar generalizarea unor derapaje este o abordare greșită și nedreaptă.

„Cu toată experiența mea de inspector general vreme de aproape 14 ani, când am văzut județul în profunzimea acestuia, și din experiența în alte activități în alte zone, pot spune că și la școlile rurale, acolo unde rezultatele elevilor sunt de multe ori modeste, din cauze care trebuie discutate, seriozitatea profesorilor și pregătirea acestora este, de multe ori, foarte consistentă. Nu mi se pare această problemă ridicată la acest moment decât o încercare de a relativiza valoarea educației și de a generaliza niște aspecte, ceea ce e nefiresc”, a completat Camelia Gavrilă.

O opinie similară a exprimat și Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iași, care consideră afirmația ministrului ca fiind „tristă”, mai ales că vine din partea unui om familiarizat cu rigorile învățământului.

„Domnul David nu este o persoană care să fie în afara sistemului. Este profesor universitar, știe ce înseamnă norma de catedră, știe ce înseamnă ora de predare și cu atât mai mult este surprinzătoare afirmația respectivă. Faptul că nu stai efectiv 8 ore în școală nu înseamnă că activitățile formale sau informale nu se regăsesc și după programul propriu-zis de predare”, a menționat Laviniu Lăcustă, pentru „Ziarul de Iași”.

„Noi plecăm acasă cu problemele de la serviciu, cu elevii în minte și cu lucrările lor”

Serinella Zara, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, a adus în discuție dificultățile cu care se confruntă dascălii în contextul propunerii de a sta opt ore pe zi în școală. Aceasta susține că ideea de a sta opt ore pe zi în școală ar fi fezabilă doar dacă condițiile ar fi asemănătoare cu cele din străinătate: număr redus de elevi, pauză de prânz, spațiu adecvat și mai puțină presiune din cauza examenelor.

„Când nu va mai fi presiunea pentru un examen și nu mai trebuie să stai ca profesor să tot corectezi, iar la ora 16.00 termin cu totul, atunci da, aș fi de acord. Dar așa, este o utopie. Până când nu se va schimba sistemul de admitere în clasa a V-a și în clasa a IX-a, astfel încât să nu mai existe atât de multă presiune, dar să nu fie rabat de la ceea ce înseamnă învățare, lucrul acesta nu va funcționa. Înțeleg viziunea din exterior, dar pentru a mia oară luăm o formă, deși noi nu avem asigurat fondul”, a menționat profesoara.

În aceeași idee, Carmen Oniciuc, profesoară de Matematică la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Iași, a subliniat că profesorii sunt dispuși să petreacă opt ore la școală, însă acest lucru nu schimbă volumul muncii prestate de ei, deoarece responsabilitățile acestora nu se încheie odată ce părăsesc instituția. Ea a explicat că, în prezent, în această meserie activitatea continuă și acasă, prin corectarea lucrărilor și pregătirea lecțiilor.

„Noi ne petrecem cele 8 ore muncind, chiar și acasă, dacă plecăm în vreo zi când avem 4 ore, fiindcă noi corectăm lucrări, pregătim lecții pentru a doua zi, ne gândim la o fișă de lucru, la un mod de a aborda o anumită temă. E clar că profesorul nu pleacă acasă după 4 ore cum pleacă unii de la alte locuri de muncă. Poate ei stau 8 ore, dar se duc acasă și probabil nu se mai gândesc până a doua zi la muncă. Noi plecăm acasă cu problemele de la serviciu, cu elevii în minte și cu lucrările lor. Este un domeniu în care noi ne continuăm munca și acasă”, a declarat Carmen Oniciuc.

„Opt ore? Da, dar unde și cum?” – Profesorii vorbesc despre realitatea din teren

Emil Munteanu, profesor de Limba și literatura română la Colegiul Național din Iași, a explicat că el însuși lucrează mult peste cele opt ore menționate de ministrul Daniel David. Cadrul didactic a subliniat că implicarea sa în activități cu elevii depășește programul obișnuit, inclusiv în weekenduri, când participă la evenimente fără să fie remunerat suplimentar. În plus, el a atras atenția asupra timpului consumat pentru corectarea lucrărilor, menționând că fiecare test la Limba română necesită între 10 și 15 minute, iar o clasă tipică are cel puțin 26 de elevi.

„Apoi, cărțile pe care trebuie să le citim. Da, ne face plăcere să le citim, pentru că suntem profesori de română, dar sunt cronofage, iar acestea ar intra în același timp de lucru”, a precizat profesorul.

Ciprian Baghiu, profesor de Matematică la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, a afirmat că ministrul probabil nu cunoaște realitatea din teren. Acesta a evidențiat dificultățile cu care se confruntă profesorii în școlile supraaglomerate sau cele cu învățământ în schimburi, unde spațiile și condițiile sunt departe de a fi ideale. Potrivit acestuia, spre deosebire de sistemele educaționale occidentale, unde profesorii au acces la birouri personale și cantine, cadrele didactice din România nu au un spațiu propriu unde să își depoziteze materialele sau să ia o pauză.

„Practic, profesorul ar trebui să facă la școală ceea ce face acasă – să conceapă lecții, subiecte, planuri de lecții, subiecte, consultații. Dar unde și cum? Un profesor nu are unde să ia o gustare, să mănânce la prânz, nu are unde să stea. Unde îți ține toate materialele didactice? Acum, noi ținem casă materialele. Eu nu cred că e posibil așa ceva. Cred că domnul ministru a vorbit fără să cunoască realitatea”, a transmis Ciprian Baghiu.

Președintele USLIP, Laviniu Lăcustă: „Sunt școli care nu au cancelarie”

Sunt și profesori care consideră că cerința de a petrece 8 ore la școală ar fi putea fi aplicată. De exemplu, Eliza Ilie, profesoară la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași, apreciază că, din punct de vedere teoretic, solicitarea ca profesorii să petreacă opt ore la școală este justificabilă, însă aplicarea acestei măsuri presupune existența unor condiții logistice corespunzătoare.

„Nu e suficient un simplu birou și un scaun. De exemplu, noi lucrăm de pe dicționare, enciclopedii, hărți, pe care e bine să le avem la îndemână”, a subliniat aceasta.

Inspectorul școlar a avertizat că sistemul educațional funcționează ca o „microsocietate” cu mari diferențe între școli.

„Există un fel de microsocietate a educației, cu paliere diferite, iar sistemul încearcă să ne încadreze pe toți în același cadru, dar lucrurile diferă”, a precizat Elica Ilie, completând cu faptul că deși unele unități de învățământ dispun de spații și resurse adecvate, altele se confruntă cu aglomerare, lipsă de materiale și condiții precare pentru desfășurarea activității profesionale.

Însă, președintele USLIP Iași critică ferm ideea ca toți profesorii să fie obligați să petreacă 8 ore în școală, fără ca Ministerul Educației să ofere condiții minime de lucru.

„Sunt școli care nu au cancelarie sau care au cancelarii foarte mici, în special în mediul rural. Adică nu ai unde să stai 8 ore”, a declarat el.

Doar câteva școli din județ au cabinete metodice

Laviniu Lăcustă a atras atenția că în județul Iași doar 10-15 dintre cele peste 200 de unități de învățământ cu personalitate juridică au cabinete metodice, iar acestea sunt rare chiar și în colegiile mari. În plus, în colegiile mari unde există, aceste cabinete sunt împărțite de mai mulți profesori simultan.

„Într-un cabinet de Limba română stau și 7-8 profesori, dacă ne referim la școlile mari. Ce pot face atâția profesori pe parcursul a 3-4 ore într-o încăpere de vreo 12 metri pătrați?”, a mai spus acesta.

Spre exemplu, Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași are astfel de cabinete pe discipline, iar din acest punct de vedere, directoarea Mihaela Pîrpîlă-Gotcu a afirmat că în instituția pe care o conduce implementarea unei astfel de măsuri ar fi fezabilă. „Loc suficient ar fi – catedra e generoasă, avem cabinete”, a declarat aceasta, adăugând că școala nu funcționează în două schimburi, deci spațiul nu ar fi o problemă.

„În cazul nostru, ar fi posibil lucrul acesta, pentru că la Colegiul Național «Emil Racoviță» nu se învață în două schimburi. Dacă lucrul acesta ar intra în vigoare, la noi ar fi posibil din punct de vedere al spațiului. Practic, ar fi înlocuite orele petrecute acasă cu cele petrecute la școală. Eu, personal, nu văd o problemă în sensul acesta, fiind doar o chestiune de obișnuință a unui alt mod de lucru”, a transmis Mihaela Pîrpîlă-Gotcu.

Publicitate și alte recomandări video