Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Oraş fantomă în județul Iași. Are peste 51.000 de locuitori, care apar la vedere o dată pe an

GALERIE
oras fantoma
  • oras fantoma
- +

Are peste 51.000 de locuitori şi populaţia sa creşte de la o zi la alta. Este mai mare decât Paşcaniul. Locuitorii nu pot fi găsiţi la adresele declarate pentru că sunt plecaţi la muncă în statele Uniunii Europene. Doar alocaţiile şi ajutoarele sociale ajung în conturi 

Din 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, şi până în 2015, în judeţul Iaşi a apărut un oraş fantomă. În acest oraş locuiesc peste 51.000 de cetăţeni, toţi din Republica Moldova. Culmea, locuitorii oraşului figurează în statisticile româneşti, dar nu există în fizic, fiind plecaţi la muncă în Italia, Germania, Franţa sau Anglia.

Oraşul ar fi al doilea ca mărime, după Iaşi. Comparativ, populaţia ar fi aproape cât cea a municipiului Paşcani şi Hârlău la un loc. Paşcaniul avea la începutul anului 43.000 de locuitori, iar Hârlăul, 12.000. Cu alte cuvinte, moldovenii de peste Prut se mută artificial în România pentru a intra pe uşa din dos în Uniunea Europeană.

În câţiva ani, zeci de mii de moldoveni şi-au procurat cărţi de identitate româneşti pentru a munci în ţările vestice. În virtutea frăţiei de neam, cei de peste Prut s-au “mutat” în satele din judeţul Iaşi, devenind automat cetăţeni ai Uniunii Europene cu drepturi depline pe piaţa muncii. Moldovenii obţin mai întîi cetăţenia română, apoi pleacă în ţările vestice, pentru a munci. În urma lor vin amenzile, care nu are cine să le achite. În afară de faptul că numărul populaţiei creşte artificial, moldovenii beneficiază şi de ajutoare sociale, cum ar fi alocaţia pentru copii. Banii intră direct în conturile acestora, chiar dacă sunt în străinătate.  

O întreagă “populaţie” a trecut Prutul şi s-a mutat în satele din Iaşi, de lângă graniţă. În judeţul Iaşi, Ministerul de Interne spune că la data de 27 octombrie locuiau fix 51.391 cetăţeni născuţi în Republica Moldova. Arătăm cu exactitate şi data deoarece, în fiecare zi, numărul creşte. Ca şi cel al cărţilor de identitate şi permiselor eliberate pe numele lor. Dacă este să ne luăm după statisticile MAI, “la data de 23 octombrie, în evidenţa activă din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor figurau 51.391 de persoane născute în Republica Moldova, cu domiciliul pe raza judeţului Iaşi”, au precizat în scris reprezentanţii Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) Bucureşti. Cifra reprezintă 5,7% din totalul populaţiei judeţului Iaşi. “La 1 ianuarie 2015, populaţia judeţului Iaşi a fost de  907.979 locuitori”, au precizat reprezentanţii Institutului Judeţean de Statistică Iaşi. Concret, dacă este să vorbim în cifre,

1,5% din populaţia Republicii Moldova s-a mutat în judeţul Iaşi în perioada 2007 - 2015. Aşadar, în decurs de numai câţiva ani, numărul statistic al cetăţenilor judeţului Iaşi a crescut cu câteva zeci de mii. Chiar dacă, în documentele administrative ale primăriilor din Iaşi, basarabenii apar în registrele de rol, propriu-zis, aceştia nu locuiesc pe teritoriul nostru, şi cel mai probabil nu o vor face niciodată. Basarabenii au profitat de politicile româneşti, şi-au procurat a doua cetăţenie şi au plecat în străinătate. Cu acte româneşti, aceştia pot sta nestingheriţi în UE, fără viză.  

Cele mai “căutate” comune 

În continuarea statisticilor Ministerului Afacerilor Interne, “stranierii” din Republica Moldova au ales câteva comune din Iaşi, pe care “le-a populat” intens pentru a face rost de cartea de identitate atât de necesară pentru a munci în Occident.

Potrivit oficialilor ministerului, primele zece comune din judeţul Iaşi în privinţa numărului de cetăţeni moldoveni este condus de departe, de Grajduri şi Moşna. “Primele zece comune, după numărul de persoane născute în Republica Moldova sunt Grajduri, Moşna, Mironeasa, Comarna, Răducăneni, Costuleni, Rediu, Popeşti, Miroslava şi Scânteia”, au enumerat reprezentanţii DEPABD.

Între aceste comune, o situaţie hilară se înregistrează la Moşna. În scriptele Primăriei comunei Moşna figurează în prezent un număr de 8.635 de persoane, iar numărul creşte în fiecare săptămână. Numai că, în realitate, în comună trăiesc în fizic nici măcar 2.000 de locuitori. Restul cetăţenilor, de 6.600, sunt cetăţeni basarabeni, cu dublă cetăţenie: locuiesc efectiv în Republica Moldova, au al doilea domiciliu în Moşna, dar stau în permanenţă în Italia, Spania, Anglia sau Germania. “Niciunul nu stă în Moşna. Îi vedeam la un moment dat când veneau să ridice adeverinţa de rol de la Primărie, dar au găsit o portiţă să ocoloeasă şi acest lucru. La alegeri, potrivit legislaţiei, am înfiinţat mai multe secţii de votare, chiar dacă nu vin să voteze. Teoretic, fiind majoritari, pot stabili chiar şi primarul comunei, pe unul dintre ei”, a râs Georgel Popa (FOTO), primarul comunei.

Practic, mai toţi locuitorii din comună au câteva persoane luate în spaţiu, chiar dacă nu le văd decât o dată în viaţă. Lista cu locuitorii din comună care au mai mult de zece persoane luate în spaţiu este ţinută la secret de cei din conducerea comunei. Mai ales că şi unii funcţionari din primărie au făcut ceva bănuţi din această “activitate”. “Nu vă pot spune care sunt locuitorii care se ocupă numai cu aşa ceva. Nu ar fi frumos din partea mea. Mergeţi prin comună şi întrebaţi”, a ridicat din umeri primarul.

Reporterii "Ziarului de Iaşi" au întrebat mai mulţi locuitori din comună cât costă să ia în spaţiu un cetăţean din Republica Moldova. Preţul se “învârte” în jurul cifrei de 50 de euro. “Eu am o soră care are luaţi în spaţiu mai mulţi moldoveni. Soţul ei lucrează la primărie. Toţi din comună se bagă la aşa ceva”, a spus Aneta, care a precizat că lucrează la şcoală.

Primarul din Scânteia, care este şi şeful Serviciului de Evidenţă a Populaţiei, ne-a spus că şi la ei situaţia este similară. “În comuna Grajduri, cel puţin s-a dublat populaţia, sunt aproximativ 3.500 de moldoveni. În Mironeasa mai sunt cam 2.000. Iar la Scânteia, un singur cetăţean care are o crâşmă are cam 200 de cetăţeni. Am cerut să fie refuzaţi să fie primiţi din mai multe considerente. Sunt multe amenzi care vin, în primul rând. Nu am eliberat adeverinţele de rol. Chiar când au venit cei cu percheziţia, erau şapte sau opt maşini cu moldoveni, care aşteptau la evidenţă”, spune Fănică Săcăleanu (FOTO), edilul comunei. Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Scânteia scoate cărţi de identitate pentru locuitorii comunelor Scânteia, Şcheia, Dobrovăţ, Drăguşeni, Grajduri şi Mironeasa.

Şefa unui serviciu de evidenţă a persoanelor, băgată după gratii 

Dată fiind “cererea” mare de cărţi de identitate, şi “oferta” s-a pliat, pe principiul concurenţei. Culmea, chiar sub nasul autorităţilor româneşti, s-au dezvoltat adevărate reţele şi filiere moldoveneşti care se ocupă cu procurarea de acte de identitate.

Cu numai 500 de euro, cetăţenii din Republica Moldova îşi pot procura documente de identitate. Potrivit unor anchetatori din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă (DGA), care au în lucru un dosar de dare de mită pe filiera moldovenească, în cei 500 de euro sunt incluse transportul din Republica Moldova la Iaşi şi retur, plata proprietarului care ia în spaţiu, taxele Serviciului de Evidenţă a Persoanelor, dar şi “şpaga” oferită lucrătorilor de aici, de vreo 20 de euro, pentru “urgentarea”  “naşterii” actului de identitate.

Pe 20 octombrie, “mascaţi” şi ofiţeri de la DGA au descins la Scânteia. Comisarii au făcut iniţial două percheziţii, una la biroul şi casa unei funcţionare de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor Scânteia şi alte patru la cetăţeni din Republica Moldova cu dublă cetăţenie, cu domiciliul în municipiul Iaşi. Moldovenii racolau cetăţeni dornici pe care “îi ajutau” contra unor sume în euro să capete cărţi de identitate româneşti. Doi dintre aceşti moldoveni au filmat-o pe Maricica Tăgarcea, funcţionar al Serviciului Scânteia, cum primea bani pentru a întreprinde demersurile pentru primirea cărţilor de identitate înainte de termen, apoi au făcut denunţ la DGA.

Ei au recunoscut în faţa anchetatorilor că racolau persoane pe care le transportau cu maşinile proprii în judeţul Iaşi din Republica Moldova, apoi intermediau cu ieşenii să îi ia în spaţiu, condiţie obligatorie pentru obţinerea actului. Apoi îi transportau la Scânteia unde depuneau documente pentru a înainta documentaţia. Marţi dimineaţă, comisarii de la DGA şi mascaţii au percheziţionat biroul şi casa din localitatea Bodeşti a Maricicăi Tăgarcea de unde au ridicat dosare aparţinând cetăţenilor din Republica Moldova.

De asemenea, din biroul şefei au confiscat câteva sute de lei, suspectându-se că provin din mită. Ea a justificat banii ca fiind pentru cheltuieli. A doua zi, femeia a mers la Iaşi pentru a oferi explicaţii, iar biroul ei a fost sigilat. Anchetatorii de la DGA au spus că în judeţul Iaşi sunt ieşeni care “locuiesc” chiar şi cu 200 de chiriaşi, într-un apartament de 45 de metri pătraţi, dar acest lucru nu contravine legii.

“Sunt moldovean, chiar dacă o să am domiciliul în Moşna” 

“Poarta” de intrare în România, pentru accederea nestingherită în Occident, sunt cele şase Servicii de Evidenţă a Populaţiei, răspândite în judeţul Iaşi, unde sunt înaintate documentaţiile pentru cărţile de identitate. Acestea sunt la Paşcani, Hârlău, Târgu Frumos, Răducăneni, Scânteia şi Ţibăneşti. Ele sunt în subordinea Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Iaşi. În timpul săptămânii, aceste centre sunt practic luate cu asalt de moldoveni.

Reporterii "Ziarului de Iaşi" au mers la Răducăneni, unde vinerea este zi plină pentru funcţionarii de aici. Începând de la 4 dimineaţa, cu noaptea în cap, curtea primăriei se umple cu maşini cu numere de înmatriculare de Republica Moldova. Cele mai multe sunt mărci străine. La ora 9, sala unde se află cele două ghişee pentru depunerea dosarelor pentru obţinerea cărţilor de identitate era plină până la refuz. Marea majoritate sunt tineri, care lucrează deja în străinătate. Ion ne-a spus că lucrează în Marea Britanie, după ce a lucrat mai mulţi ani în Italia. “Am venit din Ungheni, suntem mai mulţi, ca să plătim drumul mai puţin. În câteva ore sunt acasă, apoi plec înapoi în străinătate. Sunt moldovean, chiar dacă o să am domiciliul în Moşna. Sufletul meu e moldovean”, a spus acesta râzând. 

Taxa de salubritate a oprit valul  

În fiecare vineri, funcţionarii de aici iau numai 80 de cereri din avalanşa de oameni. Primarul spune că funcţionarii nu pot procesa mai multe cereri. “Avem 1.012 moldoveni în comună. Din 2013 am refuzat să mai primim în comună moldoveni. Au început să vină foarte mulţi, dar am reuşit să-i stăvilim, impunând o taxă de salubritate pentru fiecare individ dintr-un imobil. Ştiu o persoană care are 54 de moldoveni la el în casă, evident doar pe hârtie. Ei vin, depun dosarele la noi, apoi pleacă imediat în Republica Moldova, unde iau drumul Italiei”, a spus primarul comunei Răducăneni, Mihai Irimia.

Şi acesta a primit un control la sfârşitul lunii octombrie. Ca urmare a percheziţiei de la Serviciul de Evidenţă Scânteia. Timp de două zile, şi angajaţii de la Serviciul de Evidenţă din Răducăneni au fost verificaţi de mai-marii de la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Iaşi. Aceştia au verificat dacă cetăţenii din Republica Moldova ridică documentele de identitate în termenul legal şi dacă persoanele care au ridicat cărţile de identitate înainte de termen au avut dovezi solide la baza cererii. 

Coada basarabenilor la permise e mai mare ca cea a românilor 

În goana după acte româneşti necesare în Uniunea Europeană, cei din Republica Moldova aglomerează şi Serviciul Public de Permise şi Înmatriculări, de pe bulevardul Primăverii. Aici, jurnaliştii "Ziarului de Iaşi" au asistat la o scenă hilară. La depunerea documentaţiei pentru primirea permisului de conducere sunt două cozi: una pentru cetăţenii moldoveni şi alta pentru cei români. În fiecare zi, coada formată de fraţii noştri de peste Prut este de două sau trei ori mai mare decât cealaltă.

În faţa poliţistului care primeşte documentele, un bărbat din Republica Moldova habar nu avea adresa de domiciliu, deşi avea cartea de identitate în mână. Românească. “Unde locuiţi”, este întrebat bărbatul de către poliţist. “În..!”, a scâncit acesta, uitându-se în jos. “Păi aveţi carte de identitate din România, scrie acolo adresa dumneavoastră!”, i-a răspuns lucrătorul de la Permise. “Aa!! În....Osoi!”, a răsuflat uşurat basarabeanul.

În afară de cărţi de identitate româneşti şi permise de conducere necesare în Uniunea Europeană, cetăţenii din Republica Moldova îşi lasă la primăriile de care aparţin şi conturile pentru primirea alocaţiilor pentru copii. În prezent, mii de copii cu părinţi de peste Prut, chiar dacă au fost născuţi în Italia sau Germania, primesc alocaţii de la statul român. Potrivit celor de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi, lunar sunt depuse câte 250 – 300 de dosare noi pentru alocaţii.

La Mironeasa, de exemplu, în cazul a 22 de copii născuţi în Republica Moldova, statul le virează alocaţiile în conturi, fără să se deplaseze în România. De asemenea, la Răducăneni, în anii 2013 – 2014, 97 de moldoveni au reuşit să încaseze alocaţii, iar alţi 28 în anul 2015. În comuna Moşna, primarul a spus că în fiecare lună sunt câte 30 – 40 de dosare noi. De exemplu, în luna septembrie, primăria a primit 22 de dosare noi. Dintre cei 22 de copii, 18 sunt născuţi în Republica Moldova, doi în Moscova, Rusia, şi unul în localitatea Silandro, din Italia. Pe o listă separată sunt şi doi copii născuţi în Iaşi, chiar în Moşna.  

Amenzile venite din UE curg  

Primarii comunelor populate cu moldoveni se plâng că principala problemă pe care o au sunt amenzile sosite la adresa de domiciliu. Sunt amenzi rutiere sau pentru “bune maniere” încasate în ţările vestice. Acestea sosesc în compartimentele de contabilitate ale primăriilor.

Agenţii de rol din primărie le contabilizează, dar casierii nu au cum să ridice banii, deoarece nu au de la cine. La Moşna, primarul se teme de Curtea de Conturi. “Aceste amenzi sunt creanţe neîncasate. Ele rămân în contabilitate. Am auzit de mulţi primari amendaţi pentru că nu au încasat aceste amenzi. La noi sunt multe, nu le mai ştiu numărul, dar sunt un chin pentru noi”, a spus Georgel Popa.

La Mironeasa, primăriţa nu ştie decât de o amendă, chiar dacă în comună trăiesc 2.000 de cetăţeni moldoveni. “Din câte ştiu eu, în ultima perioadă a venit doar una. Nu am de la cine să încasez, toţi sunt plecaţi. Cine îi mai vede la ochi? Doar să vină în Mironeasa şi să aibe nevoie de acte, cum ar fi transcrierea certificatelor de naştere”, a spus Elena Curcudel, primarul comunei.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri