Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Are peste 51.000 de locuitori şi populaţia sa creşte de la o zi la alta. Este mai mare decât Paşcaniul. Locuitorii nu pot fi găsiţi la adresele declarate pentru că sunt plecaţi la muncă în statele Uniunii Europene. Doar alocaţiile şi ajutoarele sociale ajung în conturi
Din 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, şi până în 2015, în judeţul Iaşi a apărut un oraş fantomă. În acest oraş locuiesc peste 51.000 de cetăţeni, toţi din Republica Moldova. Culmea, locuitorii oraşului figurează în statisticile româneşti, dar nu există în fizic, fiind plecaţi la muncă în Italia, Germania, Franţa sau Anglia.
Oraşul ar fi al doilea ca mărime, după Iaşi. Comparativ, populaţia ar fi aproape cât cea a municipiului Paşcani şi Hârlău la un loc. Paşcaniul avea la începutul anului 43.000 de locuitori, iar Hârlăul, 12.000. Cu alte cuvinte, moldovenii de peste Prut se mută artificial în România pentru a intra pe uşa din dos în Uniunea Europeană.
În câţiva ani, zeci de mii de moldoveni şi-au procurat cărţi de identitate româneşti pentru a munci în ţările vestice. În virtutea frăţiei de neam, cei de peste Prut s-au “mutat” în satele din judeţul Iaşi, devenind automat cetăţeni ai Uniunii Europene cu drepturi depline pe piaţa muncii. Moldovenii obţin mai întîi cetăţenia română, apoi pleacă în ţările vestice, pentru a munci. În urma lor vin amenzile, care nu are cine să le achite. În afară de faptul că numărul populaţiei creşte artificial, moldovenii beneficiază şi de ajutoare sociale, cum ar fi alocaţia pentru copii. Banii intră direct în conturile acestora, chiar dacă sunt în străinătate.
O întreagă “populaţie” a trecut Prutul şi s-a mutat în satele din Iaşi, de lângă graniţă. În judeţul Iaşi, Ministerul de Interne spune că la data de 27 octombrie locuiau fix 51.391 cetăţeni născuţi în Republica Moldova. Arătăm cu exactitate şi data deoarece, în fiecare zi, numărul creşte. Ca şi cel al cărţilor de identitate şi permiselor eliberate pe numele lor. Dacă este să ne luăm după statisticile MAI, “la data de 23 octombrie, în evidenţa activă din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor figurau 51.391 de persoane născute în Republica Moldova, cu domiciliul pe raza judeţului Iaşi”, au precizat în scris reprezentanţii Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) Bucureşti. Cifra reprezintă 5,7% din totalul populaţiei judeţului Iaşi. “La 1 ianuarie 2015, populaţia judeţului Iaşi a fost de 907.979 locuitori”, au precizat reprezentanţii Institutului Judeţean de Statistică Iaşi. Concret, dacă este să vorbim în cifre,
1,5% din populaţia Republicii Moldova s-a mutat în judeţul Iaşi în perioada 2007 - 2015. Aşadar, în decurs de numai câţiva ani, numărul statistic al cetăţenilor judeţului Iaşi a crescut cu câteva zeci de mii. Chiar dacă, în documentele administrative ale primăriilor din Iaşi, basarabenii apar în registrele de rol, propriu-zis, aceştia nu locuiesc pe teritoriul nostru, şi cel mai probabil nu o vor face niciodată. Basarabenii au profitat de politicile româneşti, şi-au procurat a doua cetăţenie şi au plecat în străinătate. Cu acte româneşti, aceştia pot sta nestingheriţi în UE, fără viză.
Cele mai “căutate” comune
În continuarea statisticilor Ministerului Afacerilor Interne, “stranierii” din Republica Moldova au ales câteva comune din Iaşi, pe care “le-a populat” intens pentru a face rost de cartea de identitate atât de necesară pentru a munci în Occident.
Potrivit oficialilor ministerului, primele zece comune din judeţul Iaşi în privinţa numărului de cetăţeni moldoveni este condus de departe, de Grajduri şi Moşna. “Primele zece comune, după numărul de persoane născute în Republica Moldova sunt Grajduri, Moşna, Mironeasa, Comarna, Răducăneni, Costuleni, Rediu, Popeşti, Miroslava şi Scânteia”, au enumerat reprezentanţii DEPABD.
Între aceste comune, o situaţie hilară se înregistrează la Moşna. În scriptele Primăriei comunei Moşna figurează în prezent un număr de 8.635 de persoane, iar numărul creşte în fiecare săptămână. Numai că, în realitate, în comună trăiesc în fizic nici măcar 2.000 de locuitori. Restul cetăţenilor, de 6.600, sunt cetăţeni basarabeni, cu dublă cetăţenie: locuiesc efectiv în Republica Moldova, au al doilea domiciliu în Moşna, dar stau în permanenţă în Italia, Spania, Anglia sau Germania. “Niciunul nu stă în Moşna. Îi vedeam la un moment dat când veneau să ridice adeverinţa de rol de la Primărie, dar au găsit o portiţă să ocoloeasă şi acest lucru. La alegeri, potrivit legislaţiei, am înfiinţat mai multe secţii de votare, chiar dacă nu vin să voteze. Teoretic, fiind majoritari, pot stabili chiar şi primarul comunei, pe unul dintre ei”, a râs Georgel Popa (FOTO), primarul comunei.
Practic, mai toţi locuitorii din comună au câteva persoane luate în spaţiu, chiar dacă nu le văd decât o dată în viaţă. Lista cu locuitorii din comună care au mai mult de zece persoane luate în spaţiu este ţinută la secret de cei din conducerea comunei. Mai ales că şi unii funcţionari din primărie au făcut ceva bănuţi din această “activitate”. “Nu vă pot spune care sunt locuitorii care se ocupă numai cu aşa ceva. Nu ar fi frumos din partea mea. Mergeţi prin comună şi întrebaţi”, a ridicat din umeri primarul.
Reporterii "Ziarului de Iaşi" au întrebat mai mulţi locuitori din comună cât costă să ia în spaţiu un cetăţean din Republica Moldova. Preţul se “învârte” în jurul cifrei de 50 de euro. “Eu am o soră care are luaţi în spaţiu mai mulţi moldoveni. Soţul ei lucrează la primărie. Toţi din comună se bagă la aşa ceva”, a spus Aneta, care a precizat că lucrează la şcoală.
Primarul din Scânteia, care este şi şeful Serviciului de Evidenţă a Populaţiei, ne-a spus că şi la ei situaţia este similară. “În comuna Grajduri, cel puţin s-a dublat populaţia, sunt aproximativ 3.500 de moldoveni. În Mironeasa mai sunt cam 2.000. Iar la Scânteia, un singur cetăţean care are o crâşmă are cam 200 de cetăţeni. Am cerut să fie refuzaţi să fie primiţi din mai multe considerente. Sunt multe amenzi care vin, în primul rând. Nu am eliberat adeverinţele de rol. Chiar când au venit cei cu percheziţia, erau şapte sau opt maşini cu moldoveni, care aşteptau la evidenţă”, spune Fănică Săcăleanu (FOTO), edilul comunei. Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Scânteia scoate cărţi de identitate pentru locuitorii comunelor Scânteia, Şcheia, Dobrovăţ, Drăguşeni, Grajduri şi Mironeasa.
Şefa unui serviciu de evidenţă a persoanelor, băgată după gratii
Dată fiind “cererea” mare de cărţi de identitate, şi “oferta” s-a pliat, pe principiul concurenţei. Culmea, chiar sub nasul autorităţilor româneşti, s-au dezvoltat adevărate reţele şi filiere moldoveneşti care se ocupă cu procurarea de acte de identitate.
Cu numai 500 de euro, cetăţenii din Republica Moldova îşi pot procura documente de identitate. Potrivit unor anchetatori din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă (DGA), care au în lucru un dosar de dare de mită pe filiera moldovenească, în cei 500 de euro sunt incluse transportul din Republica Moldova la Iaşi şi retur, plata proprietarului care ia în spaţiu, taxele Serviciului de Evidenţă a Persoanelor, dar şi “şpaga” oferită lucrătorilor de aici, de vreo 20 de euro, pentru “urgentarea” “naşterii” actului de identitate.
Pe 20 octombrie, “mascaţi” şi ofiţeri de la DGA au descins la Scânteia. Comisarii au făcut iniţial două percheziţii, una la biroul şi casa unei funcţionare de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor Scânteia şi alte patru la cetăţeni din Republica Moldova cu dublă cetăţenie, cu domiciliul în municipiul Iaşi. Moldovenii racolau cetăţeni dornici pe care “îi ajutau” contra unor sume în euro să capete cărţi de identitate româneşti. Doi dintre aceşti moldoveni au filmat-o pe Maricica Tăgarcea, funcţionar al Serviciului Scânteia, cum primea bani pentru a întreprinde demersurile pentru primirea cărţilor de identitate înainte de termen, apoi au făcut denunţ la DGA.
Ei au recunoscut în faţa anchetatorilor că racolau persoane pe care le transportau cu maşinile proprii în judeţul Iaşi din Republica Moldova, apoi intermediau cu ieşenii să îi ia în spaţiu, condiţie obligatorie pentru obţinerea actului. Apoi îi transportau la Scânteia unde depuneau documente pentru a înainta documentaţia. Marţi dimineaţă, comisarii de la DGA şi mascaţii au percheziţionat biroul şi casa din localitatea Bodeşti a Maricicăi Tăgarcea de unde au ridicat dosare aparţinând cetăţenilor din Republica Moldova.
De asemenea, din biroul şefei au confiscat câteva sute de lei, suspectându-se că provin din mită. Ea a justificat banii ca fiind pentru cheltuieli. A doua zi, femeia a mers la Iaşi pentru a oferi explicaţii, iar biroul ei a fost sigilat. Anchetatorii de la DGA au spus că în judeţul Iaşi sunt ieşeni care “locuiesc” chiar şi cu 200 de chiriaşi, într-un apartament de 45 de metri pătraţi, dar acest lucru nu contravine legii.
“Sunt moldovean, chiar dacă o să am domiciliul în Moşna”
“Poarta” de intrare în România, pentru accederea nestingherită în Occident, sunt cele şase Servicii de Evidenţă a Populaţiei, răspândite în judeţul Iaşi, unde sunt înaintate documentaţiile pentru cărţile de identitate. Acestea sunt la Paşcani, Hârlău, Târgu Frumos, Răducăneni, Scânteia şi Ţibăneşti. Ele sunt în subordinea Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Iaşi. În timpul săptămânii, aceste centre sunt practic luate cu asalt de moldoveni.
Reporterii "Ziarului de Iaşi" au mers la Răducăneni, unde vinerea este zi plină pentru funcţionarii de aici. Începând de la 4 dimineaţa, cu noaptea în cap, curtea primăriei se umple cu maşini cu numere de înmatriculare de Republica Moldova. Cele mai multe sunt mărci străine. La ora 9, sala unde se află cele două ghişee pentru depunerea dosarelor pentru obţinerea cărţilor de identitate era plină până la refuz. Marea majoritate sunt tineri, care lucrează deja în străinătate. Ion ne-a spus că lucrează în Marea Britanie, după ce a lucrat mai mulţi ani în Italia. “Am venit din Ungheni, suntem mai mulţi, ca să plătim drumul mai puţin. În câteva ore sunt acasă, apoi plec înapoi în străinătate. Sunt moldovean, chiar dacă o să am domiciliul în Moşna. Sufletul meu e moldovean”, a spus acesta râzând.
Taxa de salubritate a oprit valul
În fiecare vineri, funcţionarii de aici iau numai 80 de cereri din avalanşa de oameni. Primarul spune că funcţionarii nu pot procesa mai multe cereri. “Avem 1.012 moldoveni în comună. Din 2013 am refuzat să mai primim în comună moldoveni. Au început să vină foarte mulţi, dar am reuşit să-i stăvilim, impunând o taxă de salubritate pentru fiecare individ dintr-un imobil. Ştiu o persoană care are 54 de moldoveni la el în casă, evident doar pe hârtie. Ei vin, depun dosarele la noi, apoi pleacă imediat în Republica Moldova, unde iau drumul Italiei”, a spus primarul comunei Răducăneni, Mihai Irimia.
Şi acesta a primit un control la sfârşitul lunii octombrie. Ca urmare a percheziţiei de la Serviciul de Evidenţă Scânteia. Timp de două zile, şi angajaţii de la Serviciul de Evidenţă din Răducăneni au fost verificaţi de mai-marii de la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Iaşi. Aceştia au verificat dacă cetăţenii din Republica Moldova ridică documentele de identitate în termenul legal şi dacă persoanele care au ridicat cărţile de identitate înainte de termen au avut dovezi solide la baza cererii.
Coada basarabenilor la permise e mai mare ca cea a românilor
În goana după acte româneşti necesare în Uniunea Europeană, cei din Republica Moldova aglomerează şi Serviciul Public de Permise şi Înmatriculări, de pe bulevardul Primăverii. Aici, jurnaliştii "Ziarului de Iaşi" au asistat la o scenă hilară. La depunerea documentaţiei pentru primirea permisului de conducere sunt două cozi: una pentru cetăţenii moldoveni şi alta pentru cei români. În fiecare zi, coada formată de fraţii noştri de peste Prut este de două sau trei ori mai mare decât cealaltă.
În faţa poliţistului care primeşte documentele, un bărbat din Republica Moldova habar nu avea adresa de domiciliu, deşi avea cartea de identitate în mână. Românească. “Unde locuiţi”, este întrebat bărbatul de către poliţist. “În..!”, a scâncit acesta, uitându-se în jos. “Păi aveţi carte de identitate din România, scrie acolo adresa dumneavoastră!”, i-a răspuns lucrătorul de la Permise. “Aa!! În....Osoi!”, a răsuflat uşurat basarabeanul.
În afară de cărţi de identitate româneşti şi permise de conducere necesare în Uniunea Europeană, cetăţenii din Republica Moldova îşi lasă la primăriile de care aparţin şi conturile pentru primirea alocaţiilor pentru copii. În prezent, mii de copii cu părinţi de peste Prut, chiar dacă au fost născuţi în Italia sau Germania, primesc alocaţii de la statul român. Potrivit celor de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi, lunar sunt depuse câte 250 – 300 de dosare noi pentru alocaţii.
La Mironeasa, de exemplu, în cazul a 22 de copii născuţi în Republica Moldova, statul le virează alocaţiile în conturi, fără să se deplaseze în România. De asemenea, la Răducăneni, în anii 2013 – 2014, 97 de moldoveni au reuşit să încaseze alocaţii, iar alţi 28 în anul 2015. În comuna Moşna, primarul a spus că în fiecare lună sunt câte 30 – 40 de dosare noi. De exemplu, în luna septembrie, primăria a primit 22 de dosare noi. Dintre cei 22 de copii, 18 sunt născuţi în Republica Moldova, doi în Moscova, Rusia, şi unul în localitatea Silandro, din Italia. Pe o listă separată sunt şi doi copii născuţi în Iaşi, chiar în Moşna.
Amenzile venite din UE curg
Primarii comunelor populate cu moldoveni se plâng că principala problemă pe care o au sunt amenzile sosite la adresa de domiciliu. Sunt amenzi rutiere sau pentru “bune maniere” încasate în ţările vestice. Acestea sosesc în compartimentele de contabilitate ale primăriilor.
Agenţii de rol din primărie le contabilizează, dar casierii nu au cum să ridice banii, deoarece nu au de la cine. La Moşna, primarul se teme de Curtea de Conturi. “Aceste amenzi sunt creanţe neîncasate. Ele rămân în contabilitate. Am auzit de mulţi primari amendaţi pentru că nu au încasat aceste amenzi. La noi sunt multe, nu le mai ştiu numărul, dar sunt un chin pentru noi”, a spus Georgel Popa.
La Mironeasa, primăriţa nu ştie decât de o amendă, chiar dacă în comună trăiesc 2.000 de cetăţeni moldoveni. “Din câte ştiu eu, în ultima perioadă a venit doar una. Nu am de la cine să încasez, toţi sunt plecaţi. Cine îi mai vede la ochi? Doar să vină în Mironeasa şi să aibe nevoie de acte, cum ar fi transcrierea certificatelor de naştere”, a spus Elena Curcudel, primarul comunei.
Cuvinte cheie: + basarabeni, carte identitate, iasi, oras fantoma
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Reguli de igienă orală corectă pentru copii, în funcție de vârstă (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |