Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Putem spune despre un teritoriu la scară regională că este rezilient atunci când, expus fiind la un şoc (schimbarea graniţelor, înglobarea într-o altă structură politică decât cea anterioară etc.), are capacitatea „de a-şi reveni, a recupera, a se reconstrui şi a se întoarce la o stare de echilibru şi normalitate.“ (Alexandru Bănică).
Unele teritorii se adaptează noilor mecanisme şi morfologii spaţiale reconstruindu-şi logica de funcţionare pe aceleaşi centralităţi regionale si pe geometrii apropiate ale axelor majore de transport anterioare şocului; altele, dimpotrivă, suferă perturbări atăt de grave, încât marile oraşe nu-şi mai pot juca rolul de loc central la nivel regional decât cu mare dificultate. În acest ultim caz, teritorialitatea - privită ca mod de practicare al teritoriului, se sprijină pe o logică radical diferită de cea anterioară noii sistemogeneze.
Exemplele le putem identifica cu uşurinţă mai ales în zona marilor interstiţii teritoriale ale continentului nostru. Cel mai adesea, atribuim sintagma de teritorii reziliente primei categorii de teritorii. Regiunile ce se încadrează în această primă categorie sunt numeroase. După cel de-al doilea război mondial, avem exemplul structurilor teritoriale ale vestului si nordului Poloniei, intrate în componenţa acestui stat în urma glisării teritoriale în detrimentul Germaniei, realizată sub presiunea URSS. Deşi cu o structură pe naţionalităţi radical schimbată, Wroclaw, Szczecin, Gdansk sau aglomeraţia urbană sileziană (întregită după război) şi-au conservat statutul de centralităţi regionale. În aproximativ două-trei decenii şi-au recuperat şi forţa demografică şi pe cea economică. Teritoriile din cea de-a doua categorie le considerăm ca având o capacitate redusă de rezilienţă. Din această perspectivă, Moldova apuseană a devenit un astfel de teritoriu în primele decenii ale existenţei statului român.
* * *
Putem afirma că un sistem spaţial vulnerabil la perturbări majore, cum e cazul teritoriilor interstiţiale, în raport cu centralităţile superioare, poate fi rezilient, doar dacă acel spaţiu umanizat are toate atributele unui sistem teritorial. Basarabia incipientă, de la începutul secolului al XIX-lea, fiind o sumă de teritorialităţi disjuncte (Raialele Hotin şi Tighina - aflate sub stăpânirea directă a Porţii şi centrul Moldovei răsăritene, care până în 1812 a aparţinut de statul moldovenesc) ce funcţionau la o scară sub-regională, avea o capacitate redusă de rezilienţă. Însă, odată creată structura teritorială în primele decenii ale apartenenţei la Imperiul Rus, jocul frontierelor de la începutul secolului al XX-lea a relevat exteriorului o structură teritorială rezilientă, ce s-a adaptat noilor condiţii, conservându-şi în linii mari ierarhia centralităţilor şi logica construcţiei spaţiale, indiferent de stăpâni.
Bascularea către o centralitate sau alta are loc într-un proces de sistemogeneză, a cărei durată nu depinde neapărat de scara de referinţă. Deşi unui teritoriu la scară locală îi e necesar un consum mic de energie pentru reorientarea fncţională către un alt centru, timpul necesar adaptării teritoriului local la noua teritorialitate superioară – subregională sau regională - , nu e neapărat mai mic decât în cazul marilor accidente geopolitice generate de retrasarea graniţelor dintre state sau chiar de dispariţia statelor. De ce!? Pentru că în construcţia teritorială viitoare este foarte importantă asimilarea identităţii, o caracteristică de un conservatorism maxim, ce poate subzista mult timp de la schimbarea modului de practicare al teritoriului.
* * *
Cel mai adesea, în cazul modificării graniţelor, noul centru de decizie va gestiona teritoriul controlat tot prin intermediul centralităţilor regionale vechi. Nu are sens un consum suplimentar de energie pentru o „terraformare“ – în cazul de faţă, schimbarea radicală a structurii, atât timp cât vechea structură teritorială a funcţionat şi înainte, bazându-se pe centralităţi existente! Începând din 1918, chiar în condiţiile opţiunii centralizării statale, Cernăuţii, Chişinăul, Clujul sau Timişoara, oraşele regionale ale teritoriilor intrate în componenţa statului român, nu numai că au rămas marile centralităţi regionale, ci chiar s-au şi consolidat, atât demografic, cât şi funcţional, în raport cu vecinătaţile.
Aproximativ egale în 1910, Timişoara (74 mii locuitori) şi Aradul (63,2 mii locuitori fără cartierul sudic Aradul Nou) au avut ritmuri de creştere diferite, capitala Banatului ajungând în 1941 la 125 mii locuitori, iar oraşul de la nord, la aproximativ 80 de mii locuitori. În răstimp, Timişoara s-a apreciat din punct de vedere funcţional, dobândind numeroase servicii importante la nivel regional – Universitatea Politehnică (1920) fiind printre cele mai importante. Unul dintre scopurile primordiale ale acestor implantări a fost crearea unei populaţii urbane cât mai fidele noii structuri naţionale româneşti. Rezultatele nu au întârziat! Dacă în 1910, românii reprezentau doar 10,2% din populaţia Timişoarei (locul al III-lea după germani – 44,5 % şi maghiari – 38,7 %), în 1941, românii reprezentau deja majoritatea relativă (37,15 %, urmaţi fiind de germani – 30,1 % şi maghiari – 19,9 %). Aradul, deşi un oraş mai bine poziţionat în raport cu noua faţadă vestică a statului român, având capacitatea de a evolua spre o centralitate trans-regională (deopotrivă pentru Crişana şi Banat) a fost ignorant de autorităţile române. E posibil ca faptul că românii reprezentau o populaţie de peste 1/3 din structura etnică a oraşului la intrarea în componenţa statului român să fi jucat un rol important în acţiunile noilor autorităţi. Fidelizarea populaţiei acestui oraş nu necesita acelaşi consum de energie. (Pe sâptămâna viitoare).
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi
Cuvinte cheie: + orase, Romania, secundare, teritorial
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |