* Când e vorba despre bani, tot ce mişcă în ţara asta, râul, ramul, se comportă ca oamenii; am ajuns la concluzie după experienţe cu cărucioarele de supermarket.
Iarna e greu să tragi concluzii, doar înjuri căruciorul plin, care se împotmoleşte în zăpada din parcare, dar primăvara a deschis noi orizonturi. De obicei, nimeream cărucioare zgârcite, scârţare (asta nu înseamnă că scârţâiau, deşi multe aveau şi meteahna asta), care ţineau de bani (moneda de 50 de bani) cu toate forţele. De multe ori am recuperat fisa trăgând-o cu cleştele din maşină; cerşetorii din specia "căruciorişti de parcare" ştiu ei ce ştiu, de-aia se dau pe lângă clienţii care aşază marfa în portbagaj: pesemne că au o metodă specială sau un cifru, ceva. Nu mai spunem că unele cărucioare fac stânga / dreapta după chef, când nu te aştepţi, şi dau peste oameni /rafturi, deci nici nu-şi merită banii. Când am fost ultima dată la supermarket am căpătat o nouă experienţă: am dat de căruciorul risipitor, care nu pune preţ pe bunuri materiale şi care, când l-am dus la loc, ne-a zvârlit fisa la un metru. Un cărucior cuminte, care a mers drept, fără iniţiative proprii, fără să tragă, scârţâind, spre cărucioarele altora (şi ele socializează: "Salut, băi! Ce cari? Peturi de bere şi caserole cu mici? Vai de rulmenţii tăi! Fraierul meu a pus în mine doar nişte mere şi un piept de curcan!"), dar complet lipsit de simţul banului.
* Am scris mai sus că "tot ce mişcă-n ţara asta"; cărucioarele se mişcă, dar treaba e valabilă şi la nişte obiecte foarte statice: ATM-urile, bancomatele! Sunt la noi în cartier câteva foarte corecte (dau banii frumos, ca o doamnă de la casierie), două enervante, că nu vezi nimic pe ecranele lor când e soare, unul care împinge banii de parcă dă şpagă şi vrea să scape de ei cât mai repede, să nu-l vadă careva, şi e cel zgârcit, din care bancnotele ies doar un centimetru, ca nişte corniţe de melc, dacă le atingi şi nu le tragi repede (cu grijă, să nu se rupă) din prima, intră la loc. Nu spunem de la ce bancă, să nu-l facem de râs în faţa altor bancomate.
* Am ajuns azi, marţi, în ultima zi de martie. Mâine, aşadar, e 1 aprilie, este Ziua Păcălelilor; bătrânii aveau o vorbă înţeleaptă: "Află cine eşti după cum păcăleşti". Din ce categorie faceţi parte? Păcălitor? Păcălit? Păcălici? Păcală sau Tândală? Oameni puşi mereu pe şotii, victime tradiţionale ale farselor celor din jur ori fiinţe indiferente, pe care nimeni nu le păcăleşte niciodată, toţi având altceva mai bun de făcut? Ştiţi cum sunteţi? Dacă da, să fiţi sănătoşi! Dacă nu, să fiţi sănătoşi, dar să vă verificaţi, în prealabil, cu ajutorul testului nostru:
1) Când se păcălesc românii cel mai tare?
a) De fiecare 1 aprilie. / b) În fiecare campania electorală. / c) Oricând.
2) Personaj popular românesc celebru pentru păcăleli:
a) Păcală. / b) Tândală. / c) Victor Ponta.
3) Cine şi când v-a păcălit cel mai tare până azi?
a) Soacra, de Halloween, când s-a întors de la coafor. / b) Socrul, la masă, când s-a înecat cu un mic. / c) Patronii de la Caritas, Gerald, Bancorex, SAFI, FNI etc.
4) Sunteţi la o petrecere şi aveţi laxative: ce faceţi cu ele?
a) Le ţin, în caz de ceva. / b) Le pun în cafelele altora, la plecare, să-i apuce pe drum. / c) Nimic: le-am primit rest la farmacie, în loc de 50 de bani.
5) Sunteţi la o petrecere şi aveţi un tub de super-glue: ce faceţi cu el?
a) Repar paharele sparte. / b) Eu? Nimic! Nici nu ştiu cum ceilalţi şi-au lipit singuri ceştile de buze! / c) Mă dau pe păr, în loc de gel.
Ar mai fi întrebări, dar mai bine să nu vă năucim, pentru ca mâine, de 1 aprilie, să vedeţi prin ziduri, ca Superman, găleţile cu apă sprijinite de uşi / clanţele legate la priză, să mirosiţi de departe gumele de mestecat lipite pe scaune, să ghiciţi ţigara cu petardă din pachet şi să găsiţi idei de păcăleli noi, fiindcă nimeni nu mai pică la poanta cu "Vezi, că te caută cineva la telefon!". Succes!
Publicitate și alte recomandări video