Un raport al Avocatului Poporului arată situaţia critică în care se află Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă „Pădureni-Grajduri“, vorbind despre o supraaglomerare pentru care nu s-au găsit soluţii încă din 2016. Atunci, o delegaţie a Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii a vizitat spitalul şi a constatat această supraaglomerare, denumind-o ca fiind severă, în condiţiile în care erau 340 de pacienţi internaţi pe 240 de locuri. Acum, trei ani mai târziu, numărul celor internaţi a crescut la 400, iar situaţia pare mai gravă. Şi delegaţia Avocatului Poporului a descoperit în cadrul vizitei din această vară fenomenul: 384 de pacienţi erau internaţi atunci, 46 de femei şi 338 de bărbaţi, iar numărul de locuri nu a crescut, fiind tot 240. Conform acestora, în unitatea medicală există doar spaţii administrative şi de cazare, dat fiind numărul mare de pacienţi internaţi.

„Pavilioanele în care erau cazaţi pacienţii erau clădiri cu un singur nivel, doar pavilionul destinat cazării femeilor fiind de tipul etaj-parter. Pavilioanele aveau în componenţa lor saloane dedicate cazării pacienţilor, grupuri sanitare cu toalete, lavoare şi duşuri, precum şi cabinete medicale. Toate spaţiile de socializare (cluburi, săli de ergoterapie etc.) fuseseră transformate în dormitoare, motivat de lipsa spaţiilor necesare cazării pacienţilor“, se precizează în raportul citat.

Acelaşi document precizează faptul că saloanele erau prevăzute cu paturi, cele mai multe 12, şi doar câteva noptiere sau dulapuri mai încăpeau pe lângă acestea. Cum sunt mai mulţi pacienţi decât paturi, echipa de vizită a găsit în majoritatea saloanelor câte trei pacienţi aşezaţi pe două paturi alăturate.

Personal bine pregătit, dar fără cursuri de prim ajutor

Printre neregulile identificate de echipa de vizită a Avocatului Poporului se numără şi o stare de igienă necorespunzătoare la unele grupuri sanitare, dar şi o problemă cu apa curentă. Apa rece, au constatat aceştia, este distribuită din trei foraje aflate la intrarea în unitate, iar buletinele de analiză a apei respective arătau faptul că „parametrii de potabilitate nu se încadrau în normele legale“. Deşi conducerea unităţii medicale i-a asigurat că apa e folosită doar pentru menaj, nu şi la consum sau la gătit, echipa de vizită a văzut mai mulţi pacienţi bând apă direct de la robinetele grupurilor sanitare, şi nu de la dozatoarele cu apă filtrată de pe holuri, insuficiente raportat la numărul de pacienţi. Această problemă, însă, s-ar putea rezolva până la finalul anului, conform raportului, în urma unor investiţii realizate de spital cu fonduri naţionale.

În raport este invocată şi o observaţie a Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, care specifica faptul că, la nivelul anului 2016, din cauza lipsei de personal, aceştia au constat că pacienţii erau menţinuţi sub control prin folosirea în exces a medicaţiei. Acum, la vizita de anul acesta, echipa Avocatului Poporului nu a putut evalua dacă situaţia s-a păstrat, dar au făcut observaţii legate de lipsa cruntă de personal.

„Personalul de supraveghere era insuficient pentru numărul de pa­cienţi intraţi în spital, astfel că au fost numeroase situaţii în care s-a observat că trei supraveghetori au în sarcină 100 de pacienţi şi nu exista alt personal specializat pentru protecţie, din această cauză personalul şi pacienţii fiind puşi în si­tuaţii cu risc de vătămare“, a punctat co­misia în raport.

În ceea ce priveşte personalul spitalului, deşi s-a constatat că aceştia erau bine pregătiţi pentru posturile lor, s-a remarcat că o bună parte a acestora nu doar că nu au participat la cursuri de prim ajutor, ci nu au beneficiat nici de pregătire pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă sau de agresivitate din partea pacienţilor. Au urmat însă cursuri de igienă.

Un pacient imobilizat de 212 ori într-o jumătate de an

La nivelul anului 2019, până la efectuarea vizitei, au fost 256 de situaţii în care pacienţii au fost imobilizaţi fiindcă deveniseră prea agitaţi, unul dintre pacienţii deţinând şi un record din acest punct de vedere, fiind „contenţionat“, cum specifică raportul, de 212 ori. Echipa de vizită a constatat că această măsură de imobilizare era luată de faţă cu alţi pacienţi, contrar normativelor europene, şi au ridicat semne de întrebare cu privire la „capacitatea gestionării corecte din punct de vedere medical şi uman al unor astfel de cazuri“.

Practic, un pacient „contenţionat“ era ţinut în această stare mai mult de patru ore, fără să fie verificat la 15 minute cum prevede legea, adesea chiar deloc, în cel mai bun caz prin sistemul video de supraveghere.

„Echipa de vizită a observat un alt pacient conten­ţionat într-o poziţie atipică, cu membrele superioare imobilizate la un unghi de aproximativ 90 de grade faţă de corp (...) Din interviurile cu unii dintre membrii personalului de supraveghere, a rezultat că, în unele situaţii, s-a apelat chiar la ajutorul altor pacienţi în vederea imobilizării bolnavilor agitaţi“, se precizează în raport.

În perioada 2018-2019 au fost cinci pacienţi care au decedat la unitatea medicală, prin agravarea unor simptome cardiace sau gastrice preexistente. Un caz ciudat este al unui salon în care echipa de vizită a identificat mai mulţi pacienţi închişi la „fără clanţă“, uşile deschizându-se doar din exterior. Personalul spitalului a explicat că acei pacienţi nu pot fi opriţi să consume apă în exces şi nu pot fi supravegheaţi în permanenţă. Unii dintre aceştia ajung să bea şi 6 litri de apă pe zi dacă nu sunt supravegheaţi, iar un caz mai grav a ajuns în comă în urma consumului excesiv de apă.

„Modalitatea de gestionare a acestei situaţii ridică unele semne de întrebare din punct de vedere umanitar şi al respectării drepturilor fundamentale ale omului“, se consemnează în raport.