Pădurarul care a renovat singur cantonul dărăpănat dat de șefi: Judecătoria i-a dat banii înapoi, Tribunalul i-a luat

Ion O. a fost angajat al Direcției Silvice în 2017, primind ca locuință de intervenție un canton silvic. Clădirea se afla într-o stare avansată de degradare, pentru a se putea muta împreună cu soția și cei doi copii pădurarul trebuind să facă investiții serioase. Primise asigurări din partea conducerii ocolului silvic că cheltuielile făcute îi vor fi decontate. Ca urmare, reparase pereții interiori și exteriori, chituise și reparase sobele, săpase șanțuri pentru apă și canalizare, montase gresie și instalații sanitare în baie, chiuvetă în bucătărie și linoleum pe hol, construise un cămin de apă în curte, confecționase și montase porți la intrare, pietruise drumul de acces până în curte, montase robineți de apă în exterior, țevi de apă și canalizare și tot ce mai fusese nevoie. În total, după cum avea să susțină în fața Judecătoriei Hârlău, investise 27.000 de lei. Direcția Silvică renunțase însă la serviciile lui la sfârșitul lui 2018. Ion O. rămăsese astfel cu cheltuiala, iar fostul său angajator, cu o casă renovată.

Investiții fără aprobare de la șefi sau caz de îmbogățire fără justă cauză?

De cealaltă parte, pentru reprezentanții Direcției Silvice, lucrurile erau clare. Contractul de închiriere a locuinței de intervenție îi interzicea pădurarului să efectueze lucrări fără acordul Direcției. Prin urmare, nu putea solicita niciun fel de despăgubiri.

Magistrații Judecătoriei Hârlău nu s-au raportat însă la contractul încheiat între Ion O. și Direcția Silvică, ci au privit situația ca pe un caz de îmbogățire fără justă cauză. Pădurarul făcuse un minim de investiții pentru a putea locui în casa ce îi fusese repartizată, iar Direcția Silvică era obligată să i le deconteze. Totuși, judecătorii nu au fost de acord cu suma solicitată de pădurar. Lucrările de reamenajare fuseseră efectuate în regie proprie, cu cheltuieli cât mai mici, iar o expertiză realizată în dosar le evaluase la doar 16.300 lei. Aceasta a fost suma recunoscută de judecători ca fiind datorată de Direcția Silvică fostului angajat.

Soluția judecătorilor din Hârlău a fost contestată de reprezentanții Direcției Silvice. Ei au făcut din nou referire la contractul de închiriere, care stipula că eventualele modificări aduse cantonului fără acordul Direcției nu dau dreptul la despăgubiri. Reprezentanții Direcției au pus sub semnul îndoielii și suma investită de pădurar. În aprecierea lor, dat fiind salariul pe care îl avea Ion O. ca pădurar, el nu și-ar fi putut permite cheltuieli atât de mari. Investiția clamată nu putea fi deci reală.

Soluție diametral opusă la instanța superioară

În analiza dosarului, magistrații Tribunalului au subliniat o eroare a instanței inferioare. O acțiune referitoare la îmbogățirea fără justă cauză poate fi promovată doar ca ultim remediu, atunci când legea nu permite o altă acțiune. Or, între pădurar și șefii săi exista un contract, care reprezenta legea părților.

„Pentru a putea beneficia de restituirea cheltuielilor efectuate cu îmbunătățirilor efectuate asupra imobilului dat în locațiune, părțile au stabilit o procedură de acceptare scrisă din partea Romsilva a respectivelor lucrări. Ori, intimatul nu se poate prevala de propria sa culpă în neobținerea unui atare acord în prealabil, folosind o acțiune în instanță subsidiară acțiunii «ex contractu»”, au arătat judecătorii.

Contractul dintre cele două părți prevedea în mod expres că nu se pot plăti despăgubiri dacă se fac lucrări fără permisiunea proprietarului. Această mențiune excludea deci un proces vizând îmbogățirea fără justă cauză. Tribunalul a dat dreptate Direcției Silvice, respingând acțiunea pădurarului. Acesta are la dispoziție o lună pentru a face recurs, caz în care dosarul va fi tranșat de Curtea de Apel.

Publicitate și alte recomandări video