Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Pan-demos

GALERIE
dr arh Ionel Oancea
  • dr arh Ionel Oancea
- +

Rămânem în continuare amăgiţii promisiunilor măreţe, cu riscul experimentat deja, al expunerii la tot felul de nenorociri comunitare... Avem, nu-i aşa, consolidată gena adaptabilităţii la fatalităţi. Cei mai întreprinzători, mai tineri, au totuşi o soluţie, părăsesc ţara pentru o viaţă materială mai bună, echilibrând balanţa scăderii iremediabile a natalităţii din ţările dezvoltate. Ceilalţi rămân cu o boală mai gravă ca orice pandemie, neputinţa de a construi un viitor.

Acum cincisprezece ani „tot-poporul”, cu liderii lui aleşi, experimenta fericirea certitudinii intrării în Uniunea Europeană, a umplerii conturilor publice cu bani comunitari. Nu pricepea nimeni că banii vin numai prin proiecte. Dacă proiectele sunt mari, atunci sumele accesate sunt importante. Dacă proiectele sunt ridicole, vezi punctele de informare turistică şi parcurile realizate cu bani europeni prin satele din ţară, atunci puţinii bani atraşi sunt risipiţi fără rost. Nu pricepea nimeni că proiectele de interes naţional se fac în institutele mari de proiectare desfiinţate deja şi, desigur, n-a priceput nimeni că patruzeci de ani de administraţie comunistă planificată cu proiecte cincinale i-a îndepărtat pe bieţii români de la ideea necesităţii proiectelor.

În ultima vreme se vorbeşte cu admiraţie despre minunatul proiect de reabilitare, pe bani europeni, a centrului istoric al oraşului Oradea. Dar puţini ştiu că acest proiect a fost realizat în cincisprezece ani! Este perspectiva reală a marilor investiţii publice din momentul definirii temei până la finalizare. Evident, într-o legislatură de patru ani, politicianul efemer, în pixul căruia se află decizia, nu este interesat de asemenea viziuni!

Pandemia a clarificat deficienţele structurale grave ale sistemului de sănătate publică. În treizeci de ani de pace şi democraţie nu a existat un proiect real, complet pentru modernizarea acestui sistem. Dacă în sănătate, „cea mai bună dintre toate” stăm aşa de prost, e logic ca şi în celelalte domenii, cu excepţia pensiilor speciale, situaţia să fie similară.

După 1990 politicienii noştri au renunţat subit la planurile cincinale. Ele au fost înlocuite cu simple, neruşinate promisiuni quaternale. Avem o bogată experienţă a problemelor grave: epidemii, mortalitate infantilă, accidente rutiere, cutremure, inundaţii, secete, incendii. Toate provoacă reacţii conjuncturale însoţite de promisiuni deşarte. Într-un fel este logic. Proiectele majore sunt fără beneficii materiale şi politice imediate. În consecinţă sunt amânate sine die, iar vinovaţii sunt întotdeauna alţii, nu cei aflaţi la pupitrele de comandă. Prin urmare, într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu, pandemia va trece. Va intra în capitolul amintiri şi experienţă. E puţin probabil să-i facă pe români, mai ales pe cei care îi conduc, pragmatici, eficienţi. Sunt prea lipsiţi de pregătirea necesară bunei guvernări şi prea dezinteresaţi de proiectele care depăşesc orizontul alegerilor următoare. Dacă la nouăzeci de ani de la ideea legării provinciilor istorice cu autostrăzi nu s-a concretizat mai nimic, la ce ne putem aştepta? La absorbţia celor 83 de miliarde de euro? Unde sunt proiectele?

În concluzie, rămânem în continuare amăgiţii promisiunilor măreţe, cu riscul experimentat deja, al expunerii la tot felul de nenorociri comunitare... Avem, nu-i aşa, consolidată gena adaptabilităţii la fatalităţi. Cei mai întreprinzători, mai tineri, au totuşi o soluţie, părăsesc ţara pentru o viaţă materială mai bună, echilibrând balanţa scăderii iremediabile a natalităţii din ţările dezvoltate. Ceilalţi rămân cu o boală mai gravă ca orice pandemie, neputinţa de a construi un viitor.

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri