Până la ce vârstă ”amânăm” conceperea primului copil?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Infertilitatea în România: un cuplu din şase nu poate avea copii!

Până la ce vârstă ”amânăm” conceperea primului copil?

GALERIE
familie
  • familie
- +

Comportamentul reproductiv a suferit, în ultimii ani, transformări esenţiale, la nivel mondial. Multe femei aleg să amâne conceperea unui copil până îşi construiesc o carieră sau până găsesc „perechea potrivită” şi se căsătoresc, iar bărbaţii români acceptă cu greu ideea că ar putea avea o problemă de infertilitate. În consecinţă, natalitatea a scăzut dramatic şi din ce în ce mai multe cupluri au probleme atunci când vor să conceapă. Ce soluţii există pentru această problemă în ţările care au acceptat deja că aceasta e tendinţa principală în rândul tinerilor şi trebuie căutate rezolvări, aflaţi din articolul următor. De asemenea, aflaţi răspunsul corect la întrebările până la ce vârstă poate fi amânată conceperea primului copil şi cât de mult afectează stresul cotidian fertilitatea.

Casa şi cariera, înantea copiilor

Un studiu realizat de Asociaţia de Reproducere Umană din România, prezintă date deloc încurajatoare: 34,7% dintre cupluri nu au copii. În cadrul studiului au fost analizaţi 3.331 de subiecţi. Dintre aceştia, femeile aveau vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani (contingentul demografic considerat fertil), iar bărbaţii, între 25 şi 60 de ani. Toţi se aflau într-o relaţie. În urma analizei răspunsurilor lor, specialiştii au constatat că 16,8% din populaţia fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situaţie de infertilitate. Matematic, asta înseamnă unul din şase cupluri. Mai mult, 1 din 3 cupluri şi-ar dori un copil cât mai curând, dar 38% dintre ele nu au reuşit să obţină o sarcină până în prezent, deşi încearcă de mai bine de un an. Dintre cei care încearcă de peste 5 ani să aibă un copil, 10,9% n-au reuşit nici acum. Totodată, aproximativ 1 din 10 cupluri de români cu copii sau care aşteaptă un copil în prezent spun că au apelat la un tratament medical de specialitate pentru a obţine sarcina. 12% dintre femeile care au rămas însărcinate în ultimii 5 ani spun că au reuşit asta după ce ele sau partenerii, a făcut tratamente. Când vine vorba de momentul când aleg să facă un bebeluş, 92% dintre femeile cu copii spun că au devenit mame până la vârsta de 34 de ani, 7,4% între 35 şi 39 de ani şi 0,6% la vârste cuprinse între 40 şi 45 de ani. La bărbaţi, 81% au conceput un copil până la 34 de ani.  Din cei 3.331 de subiecţi, 34,7% nu au copii până în acest moment. Din restul, 9,2% au obţinut o sarcină în urma unui tip de fertilizare. Întrebate care este motivul pentru care au ales să facă un copil la o anumită vârstă, 23% dintre femei au răspuns că momentul a fost condiţionat de găsirea „perechii potrivite”, iar 18% au spus că au aşteptat „să se căsătorească”. De asemenea, 17% susţin că „nu au reuşit mai devreme deşi au încercat”, 15% că au aşteptat până când au avut propria casă şi 14% că înainte de a face un copil s-au gândit la carieră.

Cât de mult poate fi ”amânată” decizia de a concepe primul copil

”Din punctul meu de vedere este de dorit naşterea primului copil până la 30 de ani. Multe studii consideră limita după 35 de ani. La multe femei după vârsta de 35 ani rezerva ovariană ( numărul de foliculi şi ovocite care vor fi fertilizate de spermatozoizi) este în scădere. Cel mai important lucru este însă că numărul ovocite normale din punct de vedere genetic este mult mai scăzut odată cu înaintarea în vârstă”, subliniază prof. dr. Mircea Onofriescu, preşedintele Societăţii Române de Medicină Reproductivă.

Ce ar putea face o femeie pentru a fi sigură că va putea avea copii si după vârsta de 30 de ani?

”NU există nici o metodă de a aprecia posibilitaea obţinerii unei sarcini. Complexitatea mecanismelor implicare în ovulatie, spermatogeneză, fertilizare, implantaţie (fixarea embrionului în mucoasa uterină, evoluţia până la termen este foarte mare. Ar fi de dorit ca dacă nu se obţine o sarcină până la 30 de ani, cuplul sau femeia singură care nu are copii să se adrese unei clinici de fertiliate. Un examen clinic, dozările hormonale care să aprecieze rezerva ovariană, un examen ecografic pot releva patologii ginecologice dare determină infertilitate. Descoperirea şi rezolvarea acestor patologii în timp cât mai scurt, cresc mult şansele de succes în obţinerea unei sarcini”, punctează prof. dr. Mircea Onofriescu.

Crioconsevarea: o şansă pentru cei care îşi doresc să devină părinţi mai târziu!

În condiţiile în care femeile amână tot mai mult momentul pănă la conceperea unui copil (pentru că nu au găsit partenerul potrivit, au alte obiective de realizat pe plan profesional etc), se discută tot mai mult despre crioconservarea ovocitelor, spermatozoizilor si embrionilor la pentru a creşte şanele de a obţine o sarcină la persoanele care la momentul respectiv se vor confrunta cu probleme de infertilitate. În prezent crioconservarea embrionilor, ovocitelor şi a spermei se recomandă mai ales la pacienţii oncologici înainte de începerea tratamentului chirurgical, chimioterapic sau radioterapic.  Se mai poate folosi crioconservarea embrionilor pentru  tratamentul infertilităţii congenitale, tratamentul insuficienţei ovariene premature ( femei care intră în menopauză precoce şi îşi pot conserva ovocitele sau embrionii care vor fi transferaţi peste câţiva ani), paciente cu endometrioză în stadii avansate.

”Cel mai spectaculos lucru legat de aceste proceduri este că după un singur ciclu de fertilizare in vitro se obţin mai mulţi embrioni. Evolutia lor se face până în ziua a 5-a în stadiul de balstocist. Se transferă un singur embrion de ziua a 5-a şi restul se congelează pentru a fi transferaţi ulterior. Avem în prezent familii care au doi copii obţinuţi prin transfer repetat de blastocişti congelaţi. Rata cumulată de sarcini după transfer repetat de embrioni proaspeţi sau congelaţi ajunge la 50-60% la cupluri tinere (sub 35 de ani) fără patologie asociată”, arată prof. dr. Mircea Onofriescu.

În multe ţări din Occident  se apelează frecvent la tehnicile  de conservare a fertilităţii!

Acesta a mai adăugat că  datorită crioconservării pacientele cu prognostic scăzut pentru a obţine o sarcină pot să îşi crească şansa de a avea un embrion euploid prin stocarea şi congelarea embrionilor colectaţi.

”Din ce în ce mai multe paciente dar şi pacienţi vor apela la specialist  pentru a beneficia de astfel de tehnici de conservare a fertilităţii. Cred că în viitorul apropiat  şi în România vom avea frecvent astfel de situaţii. De precizat că în multe ţări din Occident  se apelează frecvent la tehnicile  de conservare a fertilităţii. Mai mult, unele ţări au extins durata de stocare a embrionilor  de la 5 la 10 sau chiar 15 ani. Bineînţeles, aceste tehnici, fie că este vorba de crioconservarea ovocitelor, a embrionilor sau a ţesutului ovarian, reprezintă motiv de controverse, ridicând diverse probleme. De exemplu, vârstele vor fi din ce în ce mai problematice: persoane foarte  tinere sau persoane în vârstă care doresc să apeleze la aceste metode de conservare a fertilităţii.  Astfel de controverse au dus şi la diferenţe în legislaţia ţărilor pe marginea crioconsevării. Însă trebuie să fim realişti şi să acceptăm că prin aceste tehnici de reproducere umană asistată le putem oferi cuplurilor o şansă de a deveni părinţi. Astfel, ne oferim şi nouă ca societate o şansă să trăim mai bine având o rată bună de fertilitate şi, consecutiv, o demografie capabilă să ne susţină când vom avea nevoie”, încheie prof. dr. Mircea Onofriescu.

Legislaţia privind crioconservarea

  • Din 52 ţări, 27 au legislaţie şi 16 au numai ghiduri (43 in total).
  • Crioconservarea embrionilor este permisă în toate ţările cu excepţia Bangladesh şi El Salvador.
  • Durata de stocare diferă de la ţară la ţară.
  • Durata de stocare de 5 ani a fost extinsă la 10 ani în Australia şi Israel.
  • În Marea Britanie durata de stocare de 5 ani a fost extinsă la 15 ani.
  • Durata de crioconservare nu trebuie să depăşească vârsta maximă admisă pentru donatoarele de ovocite – Coreea de Sud, Japonia, USA.

Stresul, o cauză principală a infertilităţii?

Unul dintre miturile legate de infertilitate e acela că această afecţiune ar decurge din oboseală fizică şi psihică excesivă acumulată de parteneri. Fapt reflectat şi de studiu: 45% dintre subiecţii cu probleme de infertilitate văd stresul responsabil de acest lucru. Dar cât de adevărat este acest lucru?

”Indiscutabil stressul reprezintă un factor care în asociere cu alţi factori determina infertilitatea. Este cunoscut ca femeile care fac sport de performanţă sau care trăiesc în condiţii extreme au tulburări ale ciclului menstrual şi cicluri anovulatorii – nu au ovulaţie. Controlul secreţiei de hormoni ovarieni este coordonat de către hipofiză şi asupra hipofizei acţionează hormoni secretaţi de la nivelul hipotalamusului. Schimbarea modului de viaţa sau a climei, emoţiile puternice negative sau chiar pozitive pot determina oligomenoree (menstruaţie redusă) sau amenoreea (lipsa menstruaţie) de origine nervoasă; dacă stresul a acţionat o perioadă scurtă de timp şi n-a fost puternic, revenirea ciclului menstrual la normal se face spontan. Uneori stresul poate antrena şi o secreţie de prolactina, în acest caz amenoreea asociindu-se şi cu galactoree (existenţa unei scurgeri mamelonare lactate)”, completează prof. dr. Mircea Onofriescu.

Profilul cuplului cu probleme

Potrivit studiului ARUR, dintre cei care încearcă de mai bine de un an să aibă copii şi nu reuşesc, 81% sunt căsătoriţi, 74% au studii universitare şi postuniversitare, 47% au un venit de peste 5.000 de lei net per familie, iar 76% au locuinţă personală. Când încep însă să se gândească serios la a avea un copil, românii se duc direct la ginecolog (91%), dar numai 38% dintre subiecţi au ajuns la cabinetul unui specialist în infertilitate, care este o supraspecializare în ginecologie. De reamarcat şi rezultatele bune ale procedurilor de reproducere umană asistată: dintre cei care au apelat la tratamente de specialitate, 60% au obţinut o sarcină în mai puţin de 2 ani de la iniţierea tratamentului, mai arată studiul citat.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce au în comun PNRR-ul, reforma pensiilor şi procurorul Giorgiana Hosu

Dan CONSTANTIN

Ce au în comun PNRR-ul, reforma pensiilor şi procurorul Giorgiana Hosu

Nu uitaţi să munciţi, zi de zi, pensiile speciale nu se plătesc singure!

Filmuletul zilei

opinii

Progresism

Codrin Liviu CUȚITARU

Progresism

„Am cerut diversificarea noţiunilor admirative de la un referat la altul. Nu doream monotonie. Astfel, notabil ajungea uneori respectabil, alteori onorabil. Ce să vedeţi? Două fete m-au reclamat la CND pentru discriminare! Cea cu onorabil zicea că notabil o pune, semantic, pe locul al doilea, iar aia cu respectabil susţinea că ar fi tratată arogant. Culmea, toţi studenţii au aderat la petiţia lor, iar eu am fost amendat şi suspendat din funcţia de decan! Cine se cred gagicuţele astea, domnule profesor? Revenim la examene! Le sparg!”

Miracolul moştenit - muzica şi creierul

Bogdan ILIESCU

Miracolul moştenit - muzica şi creierul

Music is the last surviving form of magic./ Muzica este ultima formă de magie care ne-a rămas. autorul

Metastazele democraţiei

Florin CÎNTIC

Metastazele democraţiei

Una dintre marile enigme ale corpului uman e mecanismul prin care celulele vii se dau peste cap şi în loc să genereze în continuare viaţă încep să se adune în tumori maligne care duc la distrugerea completă a organismului. Acest proces ciudat poartă numele de cancer.

pulspulspuls

Iar ne-a luat Mihăiţă de papagali? Sau sunt doar aburi de dimineaţă?

Iar ne-a luat Mihăiţă de papagali? Sau sunt doar aburi de dimineaţă?

Băbăeţ, asta ca să intrăm în limbajul de şuetă la bere, voi aţi observat că premarele Mihăiţă îi tratează pe ieşeni la mişto parcă mai dens decât o făcea până la alegeri? 

Caricatura zilei

Biden și Putin

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.