Pandemia Covid ne loveşte plămânii şi mai pervers: Medic ieşean: „Pentru prima dată in ultimii 15 ani creşte incidenţa TBC”
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 08.12.2021

Pandemia Covid ne loveşte plămânii şi mai pervers: Medic ieşean: „Pentru prima dată in ultimii 15 ani creşte incidenţa TBC”

GALERIE
pandemie plamani
  • pandemie plamani
- +

Această situaţie, provocată de pandemia cu COVID-19, „trimite omenirea înapoi în 2017“, îşi manifestă îngrijorarea OMS. Tot în această perioadă pandemică 40% dintre cei nou îmbolnăviţi cu TBC nu au fost diagnosticaţi.

Un nou raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a arătat că în 2020 s-au produs 1,5 milioane de decese la nivel mondial din cauza tuberculozei, o creştere considerabilă faţă de 1,4 milioane înregistrate în 2019. Este primul an în care s-a înregistrat o creştere a deceselor cauzate de TBC din 2005 încoace şi acest lucru a fost provocat de pandemia cu COVID-19. Un lucru este cert: pentru prima dată în 15 ani, numărul de decese cauzate de tuberculoză la nivel mondial a crescut anul trecut din cauza pandemiei COVID-19, a anunţat OMS în acest nou raport.

„În ultimii doi ani, pandemia de coronavirus a provocat un impact enorm asupra sănătăţii, dar şi din punct de vedere social şi economic. Şi aici ne referim la impactul asupra accesului la serviciile esenţiale de tuberculoză, numărul de persoane diagnosticate cu TBC prin sistemele naţionale de supraveghere a bolilor, la incidenţă şi mortalitate“, se arată în raport.

„Este adevărat, înainte de pandemie, regiunea geografică în care se află şi România, se afla pe un trend descendent, constatându-se o tendinţă de scădere cu 5% a numărului de cazuri de tuberculoză. Din păcate, în cei aproape doi ani de pandemie, 40% dintre cei nou îmbolnăviţi nu au fost diagnosticaţi. O să mă întrebaţi cum s-a întâmplat acest lucru. În primul rând, să ne amintim de teama multor oameni de a veni la spital, în acea perioadă. O teamă alimentată de surse toxice care au avut mai multă credibilitate în faţa oamenilor decât sursele autorizate.

Este păcat că s-a întâmplat acest lucru, pentru că românii sunt oameni deştepţi dar, de asemenea, dispuşi să aleagă soluţiile simple şi comode. Pe de altă parte, simptomele COVID-19 sunt asemănătoare cu cele ale tuberculozei şi unii s-au tratat sau au fost trataţi pentru virusul pandemic, deşi aveau tuberculoză. Alţi pacienţi, dintre cei neasiguraţi, au avut un acces limitat la serviciile medicale şi au ajuns târziu la medic, când boala era deja într-o fază avansată.

Pe de altă parte, medicina primară care, în mod normal, ne sprijină în a gestiona situaţia tuberculozei în teritoriu, s-a confruntat, cel puţin la începutul pandemiei, cu o situaţie destul de greu de controlat. Să nu uităm că medicii de familie nu aveau echipamente de protecţie pentru a putea desfăşura un act medical, şiatunci a apărut o dificultate de comunicare între aceştia şi pacienţi“, a explicat dr. Adriana Sorete Arbore (FOTO), medic primar pneumolog, coordonatorul tehnic judeţean al Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei (PNPSCT) Iaşi.

Din nefericire, în 2020, 1,5 milioane de persoane au murit de TBC, o creştere cu 100.000 de persoane, faţă de 1,4 milioane de decese raportate cu un an înainte. Şi este pentru prima dată din 2005 încoace când s-a înregistrat o creştere a deceselor, de la an la an, la nivel mondial. Potrivit raportului, în 2020 au fost înregistrate 214.000 de decese cauzate de tuberculoză în rândul persoanelor cu HIV (faţă de 209.000, în 2019) şi 1,3 milioane de decese cauzate de tuberculoză în rândul altor persoane (faţă de 1,2 milioane în 2019).

Totalul deceselor este de aproximativ 1,5 milioane, o situaţie care „trimite omenirea înapoi în anul 2017“, potrivit OMS. Experţii consideră că suma resurselor medicale investite în COVID anul trecut - prin redirecţionarea resurselor din alte părţi - şi întreruperea tratamentului medical în timpul pandemiei sunt motivele care stau în spatele acestei creşteri alarmante. „Acest raport confirmă temerile noastre că întreruperea serviciilor esenţiale de sănătate din cauza pandemiei COVID-19 ar putea da înapoi ani de progrese făcute împotriva tuberculozei“, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, într-un comunicat de presă. „Din fericire pentru zona noastră, pacienţii cu tuberculoză au avut acces la tratament şi în această perioadă pandemică. S-au făcut eforturi uriaşe pentru ca aceştia să continue să-şi ia medicaţia. Atunci când nu au venit pacienţii, am mers noi la ei, le-am recoltat spute şi le-am dat tratament pentru perioade mai mari de timp, tocmai pentru a nu rămâne fără medicamente. La noi, problema dramatică a fost cu cei nediagnosticaţi la timp, care au ajuns la medicii pneumologi cu leziuni de tuberculoză foarte mari, greu de controlat. Şi această situaţie nu se va normaliza prea curând. Cel mai probabil, vom simţi urmările îmbolnăvirilor cu tuberculoză din această perioadă încă 3-5 ani de acum încolo. În viitorul apropiat ne vom confrunta cu mai multe cazuri de tuberculoză, tuberculoză multidrog rezistententă, tuberculoză şi HIV“, a precizat dr. Adriana Sorete Arbore.

„Aceasta este o veste alarmantă care trebuie să servească drept un apel de trezire la nevoia urgentă de investiţii şi inovaţie pentru a reduce lacunele în diagnosticare, tratament şi îngrijire a milioanelor de persoane afectate de această boală străveche, dar prevenibilă şi tratabilă“, a arătat directorul general al OMS. Acesta se referă, de asemenea, la pandemia COVID ca fiind motivul pentru care s-au „inversat ani de progrese globale în combaterea tuberculozei“.

„Practic, situaţia provocată de pandemie a luat prin surprindere întreaga lume medicală. Din păcate, ca urmare a tehnologiei de la vremea respectivă, s-au pierdut informaţii preţioase din perioada gripei spaniole, de acum o sută de ani, care ne-ar fi ajutat în acest context“, a adăugat dr. Sorete. TBC este o infecţie foarte gravă în care bacteriile atacă plămânii unei persoane şi care se pot răspândi în restul corpului. Potrivit raportului, publicat luna aceasta, OMS estimează că 10 milioane de persoane, inclusiv 1,1 milioane de copii, au fost infectate în întreaga lume - 86% din cazuri fiind înregistrate în cele 30 de ţări cele mai „împovărate“ de această boală.

Aproape toate, adică 98% la sută dintre aceste cazuri au apărut în ţările cu venituri mici sau medii. Printre naţiunile cele mai împovărate de TBC se numără India - liderul global al cazurilor de TBC cu aproape trei milioane anual - Indonezia, Nigeria, Pakistan şi Africa de Sud. În România, în 2020, au fost înregistrate 7.193 de cazuri de TBC, comparativ cu 11.070 cazuri în 2019. Aceasta înseamnă o incidenţă de 37,3 la suta de mii de locuitori în 2020, faţă de 57,9 la suta de mii de locuitori în 2019. Acest lucru, spun specialiştii pneumologi nu înseamnă o scădere reală a incidenţei, fiind de fapt rezultatul nediagnosticării la timp a persoanelor care fac boala, acei 40% dintre cei nou îmbolnăviţi care ajung târziu la medic. Poate şi de aceea, anul 2020 a fost un an dezamăgitor în această bătălie, oficialii din domeniul sănătăţii pierzând teren pe mai multe fronturi.

Suma finanţării globale pentru tratamentul diagnosticului de tuberculoză a scăzut de la 5,8 miliarde de dolari în 2019 la 5,3 miliarde de dolari în 2020 - ambele cifre depăşind cu mult obiectivul de investiţii anual de 13 miliarde de dolari stabilit de OMS, mai arată raportul. Investiţiile în cercetarea şi dezvoltarea tratamentelor pentru medicamente lipsesc, de asemenea, doar 900 de milioane de dolari fiind investiţi la nivel global - mai puţin de jumătate din obiectivul de 2,2 miliarde de dolari.

„Nici în România lucrurile nu au stat mai bine, din punct de vedere al fondurilor alocate de Ministerul Sănătăţii pentru bolile infecţioase, acestea fiind nesatisfăcătoare. Degeaba vorbim despre teste genetice, dacă nu se alocă sume care să acopere kit-urile de laborator şi nu investeşti în pregătirea celor care sunt implicaţi în acest proces medical. Cu ajutorul acestor kit-uri se pune în evidenţă o anumită structură genetică a pacientului; mai simplu, dacă ai gena TB în organism sau nu. Sau putem afla dacă persoana respectivă este multidrog rezistentă, şi-atunci nu mai pierdem timp cu tratamentele iniţiale şi mergem ţintit cu medicaţie specifică, în funcţie de cât de evoluată este boala.

Pe de altă parte, aceste kit-uri scutesc şi un efort uman considerabil, pentru că, imaginaţi-vă, doar pe o singură lamă personalul medical din Laboratorul de Bacteriologie ar trebui să verifice 300 de câmpuri. Şi nu este uşor deloc. Dar kit-urile, pe cât de bune sunt, sunt şi costisitoare. Ca să vă faceţi o idee, contravaloarea unui asemenea kit este echivalentul a peste 10 alte investigaţii. Aceste kituri sunt de un real ajutor, dar nu primim întotdeauna suficienţi bani, ca să le putem achiziţiona“, a concluzionat coordonatorul tehnic judeţean al Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei Iaşi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Întâlnire online între democraţii

Lucian DÎRDALA

Întâlnire online între democraţii

Deocamdată, administraţia Biden nu doreşte decât să reafirme leadership-ul american în spaţiul pe care mass media încă îl numeşte „lumea liberă”. Este greu de crezut că, în acest moment, Statele Unite au capacitatea ori dispoziţia să exercite presiuni semnificative asupra participanţilor mai puţin merituoşi, şi cu atât mai puţin asupra statelor neinvitate la summit, cum ar fi Turcia.

Filmuletul zilei

opinii

Identităţi în oglindă (II)

Florin CÎNTIC

Identităţi în oglindă (II)

Nimic mai firesc cu ocazia Zilei Naţionale decât o discuţie despre ce înseamnă „să fii român”. Evreu român.

Istoria (sau isteria) unui boxer

Radu PĂRPĂUȚĂ

Istoria (sau isteria) unui boxer

Era pe vremea lui Ceaşcă un boxer sas pe care-l chema Stumpf, ne spunea Ghiţă Mutu din plutonul nostru Ghiţă intrase la facultatea de textile de la Cisnădie, de unde ştia povestea cu Stumpf, care era de fel de pe acolo. 

Ministere „croite” şi răscroite

Nicolae CREŢU

Ministere „croite” şi răscroite

Mai mult decât oriunde altundeva, cel puţin pe aici, prin Europa, la noice declară „liderii” politichiei trebuie dat „la întors”, pe reversul de biată, mai dosnică, retorică a asigurărilor „liniştitoare” puse în circulaţie publică, mediatică. 

pulspulspuls

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Pentru că tot am deschis ieri pârtia din acest sezon de iarnă cu ce se mai vorbeşte în lumea halatelor albe ca zăpada din târg, povestindu-vă cum s-a bătut palma ca mister Bazil Usturoi să rămână şef acolo unde est, şi pentru că vine vorba aşa de rar despre treburile astea extra-Covid din domeniu, am zis că numai bine să vă mai spunem una scurtă dar vioaie pe azi, că tot e miercuri, zi de post fără nicio dezlegare, nici la peşte, nici la vin sau undelemn. 

Caricatura zilei

Lapoviță

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.