Pandemia ne-a făcut tot mai dependenţi de smartphone-uri
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Pandemia ne-a făcut tot mai dependenţi de smartphone-uri

GALERIE
pandemie smartphone
  • pandemie smartphone
- +

Pandemia şi restricţiile de circulaţie a generat o creştere a dependenţei românilor faţă de smartphone-uri, astfel că aceştia au fost din ce în ce mai conectaţi cu obiectele “smart”: casa, maşina, ceasul. Potrivit unui barometru realizat de Frames la comanda Factory 4.0, în topul celor mai folosite aplicaţii mobile se află cele de ştiri, social media, filme şi monitorizarea sănătăţii.

"Pandemia şi restricţiile de circulaţie i-au făcut pe români să fie mai conectaţi ca oricând la tehnologie, la mediul digital. Dincolo de munca de acasă, utilizarea smartphone-ului a devenit o parte importantă a vieţii cotidiene", potrivit unui barometru realizat de Frames la comanda Factory 4.0, care arată că în topul celor mai folosite aplicaţii mobile se află cele de ştiri, social media, filme şi monitorizarea sănătăţii.

Într-o lume în care accesul la internet a devenit, pentru mulţi, la fel de important ca şi curentul electric, smartphone-ul a ajuns un obiect indispensabil, iar pe fondul pandemiei, smartwatch-ul sau brăţara de fitness au urcat şi ele în topul gadgeturilor esenţiale.

68,3% dintre românii chestionaţi într-un barometru de opinie Frames & Factory 4.0, intitulat "RomanianApp. Cum au influenţat aplicaţiile mobile viaţa românilor" şi realizat la începutul acestei luni, au declarat că faţă de perioada dinainte de pandemie folosesc cu mult mai mult telefoanele mobile.

Pe fondul temerilor legate de COVID, aplicaţiile de ştiri se află pe primul loc în topul preferinţelor, urmate de cele de social media, filme & seriale şi cele utilitare (calendar, ceas, mesaje etc.)

"Criza COVID i-a făcut pe tot mai mulţi români să caute informaţii, să încerce să fie la curent cu ştirile, cu evoluţia situaţiei, asta în condiţiile în care restricţiile le-au schimbat complet viaţa. Restricţiile de circulaţie, teama de îmbolnăvire, stress-ul social creat de pandemie au dus aplicaţiile de ştiri în topul accesărilor, alături de cele care ţin de interacţiunea online şi petrecerea timpului mai mult în casă, cum sunt cele de filme şi seriale", arată rezultatele barometrului.

În topul celor mai utilizate aplicaţii, pe locurile următoare s-au clasat cele de shopping (cumpărături), productivitate (email, documente, tabele), muzică, jocuri, mâncare (food delivery, reţete online etc.), fitness, stil de viaţă, cursuri online, călătorii şi dating.

 "Dincolo de shopping-ul online, care a crescut spectaculos în anul pandemiei, de food delivery şi gaming, este de remarcat atenţia tot mai mare pe care românii o acordă aplicaţiilor de fitness & stil de viaţă. Pe fondul temerilor legate de starea de sănătate – evoluţia impredictibilă a virusului COVID aflându-se în prim-plan, românii au devenit mult mai atenţi la informaţiile legate de starea de sănătate. Aplicaţiile de monitorizare a stării fizice, din telefon dar şi din smartwatch-uri şi brăţări inteligente, au atras tot mai mulţi utilizatori interesaţi să îşi verifice date privind pulsul, greutatea, nivelul de stress, numărul caloriilor consumate, al paşilor parcurşi etc.", se precizează în concluziile Barometrului Frames & Factory 4.0.

Potrivit sondajului, majoritatea celor chestionaţi (51,7%) folosesc aplicaţiile mobile care îi conectează cu propriul corp, 18,7% cu maşina şi 14% cu casa. "Internet of Things a devenit realitate în România. Românii au acceptat cu o deschidere extraordinară noile tehnologii, dovadă stau vânzările de gadgeturi inteligente, de la smartwatch-uri, brăţări de fitness, aplicaţiile şi tehnologiile pentru maşină şi casă. Pe fondul extinderii gamei de produse şi a scăderii preţurilor, televizoarele smart, de exemplu, au devenit o prezenţă obişnuită în casele românilor, alături de electrocasnicele smart, sistemele de supraveghere video sau dispozitivele pentru automatizarea casei", afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.

"Este un semnal încurajator care arată că românii, societatea românească în general, este deschisă pentru adoptarea noilor tehnologii, a economiei viitorului, iar acest avantaj ne-ar putea aduce o evoluţie pozitivă în viitor", a mai spus acesta. Peste trei sferturi (78,2%) dintre gospodăriile din România au avut acces la reţele de internet în 2020, cu 2,5 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.

 Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani care au utilizat internetul cel puţin o dată a ajuns la 85,9%, cu 3,6 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.

În ianuarie 2021, în România existau 15,49 milioane de utilizatori de internet. Numărul utilizatorilor de internet din România a crescut cu 133 mii (+0,9%) între 2020 şi 2021. Popularitatea în creştere a aplicaţiilor mobile vine pe fondul încrederii pe care majoritatea o arată în noile tehnologii.

"Dincolo de subiectele de tip can-can, de senzaţionalul teoriilor privind 'Big Brother' & vaccinarea şi 5G, pentru marea majoritate a celor chestionaţi (87%), folosirea datelor personale de către aplicaţiile mobile nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Acest lucru poate fi pus şi pe seama slabei conştientizări a pericolelor legate de securitatea cibernetică şi atitudinea generală faţă de protecţia datelor cu caracter personal şi a reputaţiei în mediul online", spun specialiştii.

Numai 7,3% dintre respondenţi s-au arătat preocupaţi de securitatea datelor, iar 5,7% au evitat să răspundă, considerând că nu au informaţiile necesare. 57,8% au declarat că, atunci când accesează aplicaţiile mobile, o fac în primul rând de pe reţele wi-fi, iar 42,2% de pe reţelele mobile.

"Dacă acum câţiva ani, românii se conectau pe telefon, la internet, mai ales de pe reţelele wi-fi, procentul acestora a scăzut semnificativ pe măsură ce pachetele de date mobile au devenit tot mai generoase, iar acoperirea cu semnal a atins şi mediul rural. În condiţiile implementării 5G, nu este exclus ca procentele să se inverseze, iar accesul la internet, de pe telefon, să treacă în mare proporţie pe reţeaua de date mobile", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

În ianuarie 2021, în România existau 26 milioane de conexiuni mobile. Numărul acestora a ajuns să reprezinte 135,6% din totalul populaţiei. Acest lucru se explică prin faptul că mulţi utilizatori au mai mult de o conexiune mobilă de internet.

Pandemia COVID, cu restricţiile sale, i-a forţat pe mulţi români să îşi schimbe obiceiurile de consum. În condiţiile în care magazinele s-au închis, la fel ca şi oficiile de plăţi pentru facturi (energie electrică, gaze, apă, taxe etc.), majoritatea a căutat soluţii, iar cei mai mulţi au trecut de temerile legate de securitatea plăţilor online şi au început să folosească aplicaţiile mobile dedicate, adaugă ei.

68,9% dintre respondenţi au declarat că aplicaţiile mobile le-au influenţat, în mare măsură, obiceiurile de consum, iar 14,3% în foarte mare măsură.

"Telefonul a devenit, foarte rapid, un instrument de plată, iar pandemia a influenţat adoptarea rapidă a acestei tehnologii. De la shopping & food la plata facturilor, folosim tot mai des telefonul atât în mediul digital cât şi în cel fizic, plăţile contactless cu telefonul aflându-se într-o creştere semnificativă. Se întâmplă acest lucru graţie creşterii semnificative a gradului de siguranţă oferit de platformele de plată dezvoltate de bănci, procesatori de plăţi şi, în general, de firmele care activează în comerţul online", arată concluziile barometrului.

Mai mult chiar, 82,9% dintre cei chestionaţi au declarat că fac constant plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile.

"Este o veste bună pentru economia românească, dovadă dinamica spectaculoasă a comerţului online din ultimul an şi a perspectivelor excelente. În plus, digitalizarea serviciilor şi accesul facil la aceste sisteme de plăţi mai aduc un avantaj extrem de important – reduc evaziunea fiscală într-o economie în care gradul de colectare a taxelor şi impozitelor este cel mai redus din UE. Asta înseamnă mai mulţi bani la buget şi o îmbunătăţire a condiţiilor din mediul de afaceri, a concurenţei loiale în business-ul românesc", a declarat Adrian Negrescu.

Dincolo de shopping, de plăţile uzuale, de filme, social media, health şi alte asemenea aplicaţii, aplicaţiile mobile au mai adus un plus semnificativ. A crescut interesul românilor pentru educaţia online.

Potrivit rezultatelor barometrului, 62,2% dintre cei chestionaţi au declarat că atunci când îşi caută un loc de muncă sau când vor să se perfecţioneze într-o nouă activitate, caută o aplicaţie mobilă care să-i ajute.

Cititi si: Piaţa smartphone-urilor a crescut cu 24% în primul trimestru

"Înainte de pandemie datele statistice poziţionau România pe ultimul loc în Europa în cazul participării adulţilor la programe de formare continuă. Restricţiile de mobilitate şi oferta de cursuri online gratuite extrem de generoasă din această perioadă au dus la o participare crescută a adulţilor la aceste mijloace de formare. Nu sunt multe aspecte pozitive de reţinut din această perioadă dar sunt convins că aceste experienţe vor dinamiza puţin participarea adulţilor la programele de educaţie continuă", a declarat Marius Hărătău.

Barometrul "RomanianApp. Cum au influenţat aplicaţiile mobile viaţa românilor" a fost dezvoltat de compania de consultanţă Frames, la comanda Factory 4.0, pe un eşantion de 650 de respondenţi, în perioada 6-9 mai 2021. Interviurile au fost realizate prin chestionare online, telefonic şi email. Profilul respondenţilor a fost reprezentat de 56% bărbaţi şi 44% femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 54 ani.

Factory 4.0 reprezintă o platformă de susţinere a competenţelor angajaţilor din industria românească pentru digitalizarea companiilor prin dezvoltarea competenţelor resursei umane, susţinută de companii de tehnologie de renume, precum Bosch Rexroth, Phoenix Contact, Kuka, ifm electronic şi Dell Technologies.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Suflu nou în PNL, de la suflete moarte

Cosmin PAȘCA

Suflu nou în PNL, de la suflete moarte

Confruntarea dintre taberele Orban şi Cîţu în PNL nu are, până acum, nicio vagă nuanţă axiologică. Pare exclusiv o dispută pe resursele statului, asumată implicit de ambele părţi. Două armate de suflete moarte care vor să dea un „suflu nou” sifonării de fonduri publice.

Filmuletul zilei

opinii

Întâlniri

Codrin Liviu CUȚITARU

Întâlniri

„Cum, nu sunteţi profesorul Valică Şoapă de la Fizică?” „Nu”, am zis tulburat, „eu sunt de la Litere. Dumneavoastră, domnule Nefriceanu, sunteţi de la Fizică!” „Eu, Nefriceanu?” a strigat Nefriceanu uimit. „De la Fizică? Nicidecum! Sunt Placido Seringo de la Arte!”

Regionalizare (III)

George ŢURCĂNAŞU

Regionalizare (III)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelurile scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ.

Rolul băncilor centrale

Alin ANDRIEȘ

Rolul băncilor centrale

Băncile centrale sunt rezultatul unui îndelungat proces de evoluţie istorică, cristalizându-se organizatoric şi funcţional odată cu apariţia structurilor naţionale care le‑au creat. 

pulspulspuls

O întâlnire politică secretă între doi mari duşmani ieşeni. Ce voiau unul de la altul?

O întâlnire politică secretă între doi mari duşmani ieşeni. Ce voiau unul de la altul?

Una mai rece pe azi, taman potrivită pentru o asemenea zi caldă de vară, stimaţi telespectatori. Dar, mai întâi, să vă introducem în context. 

Caricatura zilei

Tort imobiliar

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.