Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Pandemiile istorice și cum a reacționat omenirea la ele de-a lungul secolelor: „Oamenii se temeau că medicii vor să îi disece”

GALERIE
pandemii, istorice, holera
  • pandemii, istorice, holera
- +

Bolile infecțioase au reprezentat o problemă a omenirii și a comunităților umane de mii de ani. De la orașele antice din Siria și până la epidemii din Regatul Unit al anilor 1830, avem o mulțime de exemple documentate de pandemii care au produs haos și deznădejde printre oameni. The Guardian face un mic inventar al unora dintre cele mai mortale epidemii de dinainte de secolul XX.

Ciuma lui Iustinian

Ciuma lui Iustinian, care a afectat Imperiul Roman de Răsărit începând cu 541, a dispărut și reapărut periodic până la mijlocul secolului al VIII-lea. Se estimează că ea a ucis zeci de milioane de oameni. Dovezile istorice sunt puține, fapt ce face dificilă descoperirea adevăratului bilanț al acestei pandemii.

Populațiile din perioada respectivă au crezut, în cea mai mare măsură, că ciuma a fost un act de retribuție divină. Profesorul J. N. Hays, autorul unei lucrări asupra impactului pandemiilor asupra istoriei omenirii, spune că, în Siria, oamenii au început să spargă obiecte de ceramică, crezând că acest lucru ar putea să îi salveze de ciumă. „Acesta ar putea fi un exemplu de șoc traumatic prin care a trecut populația din zonă”, spune Hayes.

Moartea Neagră - pandemia de ciumă bubonică

Pandemia de ciumă bubonică, poate cea mai violentă pandemie din istoria umanității, s-a răspândit de-a lungul Europei, Orientului Mijlociu și nordului Africii la mijlocul secolului al XIV-lea și a ucis între o treime și jumătate din populația acestor regiuni.

Pandemia, cauzată de aceeași bacterie letală care a cauzat și ciuma lui Iustinian, Yersinia Pestis, s-a răspândit rapid prin rutele comerciale care conectau Europa.

Perspectiva contemporanilor în ceea ce privește ciuma bubonică se baza pe ideea de păcat și Apocalipsă, pedeapsa divină și alinierea planetelor. Afectați puternic de ciumă au fost și preoții care de cele mai multe ori trebuiau să îi înmormânteze pe cei uciși de infecție, de la care, ulterior, luat ciuma, o boală extrem de contagioasă.

Ciuma bubonică și devastarea pe care au adus-o au făcut ca oamenii să devină temători de cei diferiți de ei, de străini și de comercianți. În Anglia, au avut loc numeroase atacuri asupra comercianților flamanzi, de exemplu. Trauma psihologică, scăderea dramatică a populației și conflictele specifice societății feudale i-au făcut pe oameni să trateze orice și pe oricine era străin cu o agresivitate crescută.

A doua pandemie de holeră

Au existat șase pandemii de holeră în secolul al XIX-lea. Originară din India, boala a ajuns pentru prima oară în Europa în 1831, facilitată de nodurile comerciale și militare dintre Europa și Asia.

În Regatul Unit, boala a fost descoperită pentru prima oară în Sunderland, de unde s-a răspândit în tot arhipelagul britanici și făcând aproximativ 32.000 de victime într-un singur an. Și astăzi, holera rămâne o boală răspândită și foarte mortală în locuri cu acces insuficient la apă curată.

Mortalitatea din cauza holerei a fost mare, iar oamenii mureau la puțin timp după infectare. Spitale improvizate au fost construite rapid în marile orașe, însă a existat o puternică respingere a acestor eforturi din partea statului – revolte au apărut spontan iar medicii erau atacați. Oamenii deveneau suspicioși față de medicii pe care trebuiau să îi plătească pentru tratament și se temeau că aceștia vor doar să le ia corpurile după moarte pentru a îi diseca.

Dr. Katrina Navickas, istorică la Universitatea din Hertfordshire, spune că poveștile de groază răspândite în societate în ceea ce privește disecarea cadavrelor a alimentat acest climat al fricii. „Oamenii nu mai aveau încredere în doctori, nu mai aveau încredere în stat, iar acest sentiment era accentuat de poveștile de groază care apăreau în presă în ceea ce privește hoții de cadavre”, spune ea.

Sursa: digi24.ro

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri