Pandurul din Balcani

În loc de motto: Ha,/ și uite așa,/ istoriografia comunistă/ rezistă.

Pandurul

După ce-am văzut filmul „Dragostea lui Hans Albers”, l-am căutat pe Albers pe net, ocazie cu care mi-a sărit în ochi faptul că în filmografia sa apare Trenck, der Pandur („Trenck, pandurul”, 1940).

Hm, ce chestie, nici nu știam că există cuvântul și în germană! Ia să văd ce zice Duden-ul. Păi, cică e un servitor înarmat sau un infanterist. Proveniența: limba maghiară!

Dar hai să văd ce zice dexonline:

„1. Soldat dintr-un corp de oaste habsburgică din secolul XVIII” (varianta din film, pare-se – m.a.); „2. Soldat din oastea muntenească neregulată de la începutul secolului XIX; diferențiere: soldat din oastea pământeană neregulată, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, alcătuită mai ales din țărani olteni.

Apoi aflăm (2.1) că prin specializare a ajuns să însemne „soldat din oastea lui Tudor Vladimirescu” și, iarăși prin diferențiere, „luptător oltean din oastea de voluntari organizată de Tudor Vladimirescu”. Apoi, „2.2. Ostaș în serviciul poliției după desființarea vechii miliții naționale” și „3. învechit popular” putea însemna chiar „haiduc” (adică „țăran răzvrătit care se retrăgea în păduri și lupta împotriva asupritorilor, făcând dreptate celor săraci” (hm, limbaj de epocă comunistă, nu-i așa?). Și n-aș fi insistat cu definițiile astea, dacă nu dădeam și peste a 4-a: „Militar din divizia de voluntari «Tudor Vladimirescu», constituită din prizonieri români pe teritoriul U.R.S.S., care a luptat, alături de armata sovietică, împotriva fascismului german, pentru eliberarea patriei noastre și care a format nucleul armatei noastre populare.”

Ha, și uite așa, istoriografia comunistă rezistă.

Apropo, ca etimologie ni se spune că pandur vine „din limba sârbă, croată” (pandur), respectiv din „limba maghiară” (pandúr). Pe scurt, pandurul e pan-durul din Balcani.

Logic

„You should always like who you love, but you don’t always love who you like.”

„Trebuie mereu să-l placi pe cel pe care-l iubești, dar nu-l iubești mereu pe cel pe care-l placi.” (Chesapeake Shores)

Știți ce mă enervează? Faptul că ăștia în engleză (care au inventat corectitudinea politică!) n-au nicio treabă cu cel/cea pe care… Cu scrierea „incluzivă” (c.p.), cum ar veni.

Un șlagăr cu un text mai mult decât surprinzător

Întâi am remarcat niscaiva versuri: „Mie-mi place a lucra. Mie-mi place munca.” Măi, să fie!

Apoi am aflat că de cântat cântă Alexandra Ungureanu.

Dar n-am aflat decât după ce-am căutat versurile pe net unde nu se duce ea, cea căreia îi „place a lucra”, căreia îi „place munca”: „Mereți voi, maică, în club, io-s la muncă. Nu mă duc, nu mă duc la club.”

Bărbatul generic

Un film oarecare american. În care antrenoarea unei echipe de fotbal feminin (de soccer, deci fotbal de fotbal) îi reproșează unei jucătoare (personajul feminin principal) faptul că a fost eliminată pentru cumul de cartonașe: „We were one man down!”

Haha, într-un film american din 2023, nimeni nu s-a gândit să fie politically correct! Păi, nu trebuia să spună: „We were one woman down”?

Ca fapt divers, în același film se filozofează un pic pe seama ideii de-a juca de plăcere, că nu-i important să câștigi… Asta la echipa de fotbal feminin a unui liceu (highschool). Replică: Unde-i plăcerea dacă pierdem?

Parol, nu e nicio plăcere să pierzi, nici măcar când joci pe nasturi! Dar, na, există, în cadrul aceleiași ideologii progresiste (pornită de la corectitudinea politică), oroarea față de competiție și competivitate în general. Ce mai, toți să fim la fel: la fel de egali (adică la fel de slabi), la fel de liberi (adică la fel de prinși în ideologie), la fel de frați (și surori, desigur) (adică fraieri și fraierițe) – o mare familie globală de omuleți complet integrați, până la indistincție. Curată diversitate, nu? Și incluziune perfectă, desigur.

Război și pace

Există o vorbă germană pe care eu unul am asociat-o mereu cu mișcarea pacifistă din Germania de Vest (RFG) care sună așa: „Stell dir vor es ist Krieg und keiner geht hin!” (Imaginează-ți că-i război și nimeni nu se duce! La război, desigur.)

Alfred Dorfer, un actor și cabaretist austriac, și-a încheiat stand-up-ul de la

Nuhr im Ersten die 19.09.24 parafrazând vorba așa: „Stell dir vor es ist Demokratie und es geht keiner mehr hin.” (Imaginează-ți că-i democrație și nimeni nu se mai duce.) Asta apropo de alegerile de land din Germania, dar și de cele parlamentare din Austria. Invocând, pomenind, parcă, și numele lui Brecht.

Ha! Ia să văd eu care-i treaba. Ei bine, da, într-adevăr, Bertolt Brecht a fost cel care a spus/scris primul: „Stell dir vor, es kommt Krieg und keiner geht hin”! (Imaginează-ți că vine războiul și nimeni nu se duce.) Atâta doar că mai avea o continuare: „dann kommt der Krieg zu euch”: „atunci războiul va veni la voi.”

A se reține ideea.

 

Michael Astner este poet, traducător și publicist

Publicitate și alte recomandări video