Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Parabole în largul mării

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

Stăpânul şi sclavul (nu demonstra oare Hegel, în Fenomenologia spiritului, că, prin dezvoltarea „conştiinţei de sine”, sclavul îl vede pe stăpân ca pe o anexă a propriei lui existenţe, tipologiile celor doi ajungând, în consecință, interșanjabile?) funcţionează ca măști suprapuse şi, până la un punct, nerecognoscibile. Pe corabia lui Don Benito, lumea (cel puţin lumea stabilă, cunoscută şi acceptată de Delano) îşi inversează valorile şi reperele, creând impresia unui haos iminent.

În Benito Cereno, formidabila nuvelă a romanticului american Herman Melville (tradusă la noi de Petre Solomon și publicată, în cea mai recentă editiție a sa, la Humanitas), un căpitan (yankeu) de vas, Amasa Delano, descoperă, în mijlocul oceanului, o corabie chiliană, transportatoare de sclavi. Vasul - condus de sud-americanul Benito Cereno - a evitat un naufragiu şi acum pluteşte în derivă. La bordul tranportatorului, imaginea e degradantă. Căpitanul, ofiţerii şi echipajul par exsanguinați. Sclavii negri mişună pretutindeni într-o lipsă de disciplină vecină cu degringolada. Unul dintre aceştia, Babo, îl însoţeşte pe Căpitanul Cereno în permanenţă, asemenea unui câine credincios. Delano nu-şi poate reprima gândul că nimic nu distruge mai mult ordinea firească a lucrurilor decât mizeria. Yankeul rămâne un filosof descins din vechiul autoritarism militar, în pofida înclinaţiei sale structurale către o anumită îngăduinţă a slăbiciunilor celorlalţi. Pe corabia lui Cereno, o epidemie decimase oamenii, iar un uragan distrusese totul. Amănuntele în cauză constituie așadar, pentru observatorul nostru intransigent, circumstanțe atenunate. Pe lângă prăbușirea colectivă, fizică și psihică, a supraviețuitorilor, tabloul dezolant se conturează și din urmele lăsate de moarte pretutindeni. Cea mai tulburătoare dintre ele este aceea a scheletului proprietarului sclavilor, Aranda, atârnând pe punte într-o formă bizară de crucificare.

Agasat de prezenţa stăruitoare a sclavului Babo între el şi Cereno, Amasa intuieşte că la mijloc ar putea fi ceva necurat (mai ales după ce, bărbierindu-l pe Don Benito, Babo a lăsat briciul să alunece încet pe jugulara stăpânului său, în butaforia vagă, dar morbidă, a unei ameninţări). Ca atare, simulează părăsirea vasului chilian, oferind totuşi căpitanului sud-american ocazia de a sări în barca sa pentru vânat balene. Cereno nu ezită şi, deşi rănit de Babo, ajunge alături de oamenii lui Delano, strigând dramatic (înainte de a leşina): „Prietenul meu ucis şi neîngropat!” Aluzia este la Aranda, al cărui schelet devine astfel cheia rezolvării întregului mister. Vasul lui Don Benito nu a intrat în derivă din cauza furtunilor şi a epidemiilor, ci ca rezultat al răscoalei sclavilor (conduşi de Babo). Aceştia pun stăpânire pe corabie şi îl păstrează în viaţă pe Cereno numai ca pe un fel de garanţie a trecerii lor netulburate către apele continentului african. Aranda a fost sacrificat (într-un fel de ritual peiorativ de crucificare, iar apoi, se poate specula, în linia unei tradiţii critice bine reprezentate, a fost consumat ca parte a unui experiment canibalic, ce nu exclude, din nou desacralizator, metafora consubstanţializării christice). El e „conducătorul” care „trebuie urmat” la pierzanie şi de ceilalţi nefericiţi „stăpâni”, precum Don Benito.

Ultimul fragment al nuvelei este un raport amănunţit al lui Benito Cereno despre adevărul din spatele şaradei lui Babo. Răscoala negrilor a avut ca scop principal devierea vasului spre Senegal unde ei şi-ar fi redobândit libertatea. Babo şi mica lui armată de sclavi vor fi ucişi până la ultimul, ca urmare a intervenţiei lui Delano. Don Benito nu va supravieţui însă traumei, deşi revenirea în lumea civilizată pare lină şi reconfortantă. În trei luni, moare la rândul său, „urmându-şi, într-adevăr, conducătorul”, după cum constată, contemplativ, căpitanul Amasa Delano. Cauza decesului ar fi o depresie profundă („o negură adâncă peste suflet”), din care sud-americanul nu a mai reuşit să iasă. Identitatea lui psihică şi cea socială au fost fundamental alterate de experienţa-limită prin care a trecut şi de aceea, întors în universul familiar, nu mai găseşte reperele ce l-ar putea remonta existenţial. Nuvela Benito Cereno devine astfel o alegorie a contrariilor absolute, care sfârşesc prin a se combina. Stăpânul şi sclavul (nu demonstra oare Hegel, în Fenomenologia spiritului, că, prin dezvoltarea „conştiinţei de sine”, sclavul îl vede pe stăpân ca pe o anexă a propriei lui existenţe, tipologiile celor doi ajungând, în consecință, interșanjabile?) funcţionează ca măști suprapuse şi, până la un punct, nerecognoscibile. Pe corabia lui Don Benito, lumea (cel puţin lumea stabilă, cunoscută şi acceptată de Delano) îşi inversează valorile şi reperele, creând impresia unui haos iminent. Într-un fel, putem bănui că „motivul” morţii lui Cereno se leagă de această relativizare a identităţilor tradiţionale. El nu mai poate supravieţui într-un spaţiu spiritual pe care nu are capacitatea să-l definească. Dacă Delano pare plin de certitudini, controlând realitatea cu mână de fier, Don Benito se ofileşte sub presiunea îndoielilor, transformându-se într-o umbră. Pentru el, universul stăpânului a ajuns o metaforă goală, lipsită de orizontul oricărui fundament.

Să vedem aici indiscutabila actualitate a lui Melville? Cu siguranță. La fel cum, în viața noastră, ar trebui să vedem mereu actualitatea oricărui mare scriitor.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri