Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Stăpânul şi sclavul (nu demonstra oare Hegel, în Fenomenologia spiritului, că, prin dezvoltarea „conştiinţei de sine”, sclavul îl vede pe stăpân ca pe o anexă a propriei lui existenţe, tipologiile celor doi ajungând, în consecință, interșanjabile?) funcţionează ca măști suprapuse şi, până la un punct, nerecognoscibile. Pe corabia lui Don Benito, lumea (cel puţin lumea stabilă, cunoscută şi acceptată de Delano) îşi inversează valorile şi reperele, creând impresia unui haos iminent.
În Benito Cereno, formidabila nuvelă a romanticului american Herman Melville (tradusă la noi de Petre Solomon și publicată, în cea mai recentă editiție a sa, la Humanitas), un căpitan (yankeu) de vas, Amasa Delano, descoperă, în mijlocul oceanului, o corabie chiliană, transportatoare de sclavi. Vasul - condus de sud-americanul Benito Cereno - a evitat un naufragiu şi acum pluteşte în derivă. La bordul tranportatorului, imaginea e degradantă. Căpitanul, ofiţerii şi echipajul par exsanguinați. Sclavii negri mişună pretutindeni într-o lipsă de disciplină vecină cu degringolada. Unul dintre aceştia, Babo, îl însoţeşte pe Căpitanul Cereno în permanenţă, asemenea unui câine credincios. Delano nu-şi poate reprima gândul că nimic nu distruge mai mult ordinea firească a lucrurilor decât mizeria. Yankeul rămâne un filosof descins din vechiul autoritarism militar, în pofida înclinaţiei sale structurale către o anumită îngăduinţă a slăbiciunilor celorlalţi. Pe corabia lui Cereno, o epidemie decimase oamenii, iar un uragan distrusese totul. Amănuntele în cauză constituie așadar, pentru observatorul nostru intransigent, circumstanțe atenunate. Pe lângă prăbușirea colectivă, fizică și psihică, a supraviețuitorilor, tabloul dezolant se conturează și din urmele lăsate de moarte pretutindeni. Cea mai tulburătoare dintre ele este aceea a scheletului proprietarului sclavilor, Aranda, atârnând pe punte într-o formă bizară de crucificare.
Agasat de prezenţa stăruitoare a sclavului Babo între el şi Cereno, Amasa intuieşte că la mijloc ar putea fi ceva necurat (mai ales după ce, bărbierindu-l pe Don Benito, Babo a lăsat briciul să alunece încet pe jugulara stăpânului său, în butaforia vagă, dar morbidă, a unei ameninţări). Ca atare, simulează părăsirea vasului chilian, oferind totuşi căpitanului sud-american ocazia de a sări în barca sa pentru vânat balene. Cereno nu ezită şi, deşi rănit de Babo, ajunge alături de oamenii lui Delano, strigând dramatic (înainte de a leşina): „Prietenul meu ucis şi neîngropat!” Aluzia este la Aranda, al cărui schelet devine astfel cheia rezolvării întregului mister. Vasul lui Don Benito nu a intrat în derivă din cauza furtunilor şi a epidemiilor, ci ca rezultat al răscoalei sclavilor (conduşi de Babo). Aceştia pun stăpânire pe corabie şi îl păstrează în viaţă pe Cereno numai ca pe un fel de garanţie a trecerii lor netulburate către apele continentului african. Aranda a fost sacrificat (într-un fel de ritual peiorativ de crucificare, iar apoi, se poate specula, în linia unei tradiţii critice bine reprezentate, a fost consumat ca parte a unui experiment canibalic, ce nu exclude, din nou desacralizator, metafora consubstanţializării christice). El e „conducătorul” care „trebuie urmat” la pierzanie şi de ceilalţi nefericiţi „stăpâni”, precum Don Benito.
Ultimul fragment al nuvelei este un raport amănunţit al lui Benito Cereno despre adevărul din spatele şaradei lui Babo. Răscoala negrilor a avut ca scop principal devierea vasului spre Senegal unde ei şi-ar fi redobândit libertatea. Babo şi mica lui armată de sclavi vor fi ucişi până la ultimul, ca urmare a intervenţiei lui Delano. Don Benito nu va supravieţui însă traumei, deşi revenirea în lumea civilizată pare lină şi reconfortantă. În trei luni, moare la rândul său, „urmându-şi, într-adevăr, conducătorul”, după cum constată, contemplativ, căpitanul Amasa Delano. Cauza decesului ar fi o depresie profundă („o negură adâncă peste suflet”), din care sud-americanul nu a mai reuşit să iasă. Identitatea lui psihică şi cea socială au fost fundamental alterate de experienţa-limită prin care a trecut şi de aceea, întors în universul familiar, nu mai găseşte reperele ce l-ar putea remonta existenţial. Nuvela Benito Cereno devine astfel o alegorie a contrariilor absolute, care sfârşesc prin a se combina. Stăpânul şi sclavul (nu demonstra oare Hegel, în Fenomenologia spiritului, că, prin dezvoltarea „conştiinţei de sine”, sclavul îl vede pe stăpân ca pe o anexă a propriei lui existenţe, tipologiile celor doi ajungând, în consecință, interșanjabile?) funcţionează ca măști suprapuse şi, până la un punct, nerecognoscibile. Pe corabia lui Don Benito, lumea (cel puţin lumea stabilă, cunoscută şi acceptată de Delano) îşi inversează valorile şi reperele, creând impresia unui haos iminent. Într-un fel, putem bănui că „motivul” morţii lui Cereno se leagă de această relativizare a identităţilor tradiţionale. El nu mai poate supravieţui într-un spaţiu spiritual pe care nu are capacitatea să-l definească. Dacă Delano pare plin de certitudini, controlând realitatea cu mână de fier, Don Benito se ofileşte sub presiunea îndoielilor, transformându-se într-o umbră. Pentru el, universul stăpânului a ajuns o metaforă goală, lipsită de orizontul oricărui fundament.
Să vedem aici indiscutabila actualitate a lui Melville? Cu siguranță. La fel cum, în viața noastră, ar trebui să vedem mereu actualitatea oricărui mare scriitor.
Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |