Paradigma dezvoltării durabile
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Paradigma dezvoltării durabile

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

De ceva vreme, în spaţiul public, se vorbeşte despre necesitatea reducerii sărăciei sub toate formele în care se manifestă, oriunde în lume, facilitarea accesului tuturor oamenilor la servicii de educaţie şi sănătate, promovarea egalităţii de gen, dezvoltarea unor oraşe şi comunităţi durabile, prietenoase cu mediul înconjurător. Toate aceste teme şi preocupări sunt interdependente şi au o istorie de câteva decenii, fiind circumscrise paradigmei dezvoltării durabile.

În sens restrâns, paradigma este o construcţie mentală larg acceptată, fundamentată teoretic, metodologic şi empiric, care întruneşte consensul teoreticienilor şi practicienilor dintr-un domeniu de activitate şi care oferă o perspectivă asupra modului în care se pot rezolva anumite probleme sau sarcini. Prima dată am auzit pomenindu-se despre „paradigme” la cursurile de Epistemologie (teoria cunoaşterii ştiinţifice) şi de Metodologia cercetării sociale. Atunci am înţeles că paradigma nu este doar o abordare teoretică a unui fenomen, ci un construct ştiinţific care reuneşte teorii, metode de cercetare, soluţii practice care au ajuns la „maturitate”, beneficiind de consensul unei comunităţi de oameni de ştiinţă şi practicieni. Formularea şi rezolvarea de probleme pe baza cunoaşterii tacite cuprinse în paradigme constituie ceea ce Kuhn numeşte „ştiinţă normală” sau „cercetare normală [Thomas S. Kuhn, Structura revoluţiilor ştiinţifice, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008].

Pentru exemplificare, menţionez paradigma calităţii vieţii care constituie un exemplu concret de abordare teoretică şi practică împărtăşită de specialişti din domeniul sociologiei şi asistenţei sociale, politologiei, economiei, ştiinţei mediului înconjurător, geografiei ş.a. ca răspuns la problemele legate de condiţia şi nivelul de trai al omului contemporan. Paradigma calităţii vieţii propune o abordare de tip evaluativ, care depăşeşte disputele recente în ştiinţele sociale dintre cantitativişti şi calitativişti sau dintre obiectivişti şi neobiectivişti (orientarea după obiect sau după subiect), propunând soluţii comprehensive legate de creşterea nivelului de trai [Ioan Mărgineanu, Iuliana Precupeţiu (coord), Paradigma calităţii vieţii, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2001].

Paradigmele nu rămân un dat pentru totdeauna, se schimbă, revoluţionează ştiinţa şi societatea. O astfel de revoluţie în lumea de astăzi stă sub pecetea paradigmei dezvoltării durabile care regândeşte conceptul de calitate a vieţii în lumea descoperirilor ştiinţifice şi tehnice despre care vorbeşte Klaus Schwab, teoreticianul şi ideologul Forumului Economic de la Davos, în cea de-„a patra revoluţie industrială” (the forth industrial revolution). Calculatoarele, inteligenţa artificială, lucrul cu bazele mari de date (big data) şi algoritmii schimbă în mod profund lumea în care trăim, alterează modul de viaţă „tradiţional” cu care am fost obişnuiţi până acum.

Primele semne ale acestei revoluţii globale - dezvoltarea durabilă - se regăsesc în lucrările Comisiei Mondiale privind Mediul şi Dezvoltarea, organizată de ONU la Stockhom, în anul 1983, cu scopul de a evalua impactul activităţilor umane asupra mediului înconjurător şi găsirea unor soluţii la problemele concrete ale omenirii. Această comisie, prezidată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland, a enunţat câteva principii de bază: 1) dezvoltarea nu se reduce doar la creşterea economică şi urmărirea profitului cu orice preţ şi 2) exploatarea iraţională a resurselor naturale cu toate efectele sale asupra vieţii oamenilor şi ecosistemelor trebuie regândită astfel încât să nu periclităm şansa generaţiilor viitoare la o viaţă sănătoasă, demnă şi prosperă. Raportul Comisiei Brundtland enunţă una din cele mai cunoscute definiţii ale dezvoltării durabile: „dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”.

Concluziile Conferinţei de la Stockholm au fost reluate şi întărite la conferinţele ONU privind dezvoltare din Rio de Janeiro, 3-14 iunie 1992, în Declaraţia Mileniului adoptată de Naţiunile Unite în septembrie 2000, la Summitul Mondial desfăşurat New York în perioada 14-16 septembrie 2005, în timpul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20) din anul 2012, şi au culminat cu adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă - Transformarea lumii noastre, adoptată de 193 de şefi de state şi de guverne la Adunarea Generală a ONU din 25 septembrie 2015.

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă este paradigma în care organizaţii internaţionale, state membre ONU, autorităţi naţionale, regionale şi locale lucrează pentru a rezolva problemele concrete cu care se confruntă lumea de astăzi. Oameni de ştiinţă, practicieni, actori statali şi non-statali sunt angrenaţi în proiectarea unor metodologii de lucru, strategii, politici publice şi măsuri de intervenţie pentru a răspunde unor provocări legate de sărăcie şi foamete, asigurarea accesului la servicii de sănătate, pentru educaţie de calitate, promovarea şanselor egale între femei şi bărbaţi, apă curată şi sanitaţie, energie curată la preţuri accesibile, creştere economică şi locuri de muncă decente, dezvoltarea industriilor şi infrastructurilor prietenoase cu mediul, oraşe inteligente şi comunităţi durabile, consum şi producţie responsabile, rezilienţa în faţa schimbărilor climatice şi a exigenţelor legate de protecţia vieţii terestre şi acvatice, pentru societăţi paşnice şi incluzive, parteneriate pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (sustainable development goals).

La finalul anului 2018, a fost lansată Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (SNDDR) 2030. În cadrul Guvernului funcţionează Departamentul de Dezvoltare Durabilă, iar un Consiliu Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă ce va reuni profesori, specialişti, practicieni cu abordări multi-trans-interdisciplinare ale problemelor vizate de obiectivele Agendei 2030 vor lucra la planul naţional pentru implementarea SNDDR. Paradigma dezvoltării durabile ne priveşte pe fiecare dintre noi, nu numai organizaţiile internaţionale şi guvernele. Transformarea lumii noastre începe cu schimbarea comportamentului fiecărei persoane: informare şi sensibilizare faţă de problemele comunităţii locale, un comportament prietenos cu mediul înconjurător care poate începe cu selectarea deşeurilor şi reciclarea acestora, integrarea soluţiilor digitale în rezolvarea problemelor în relaţia cu autorităţile publice, inclusiv prin sprijinirea persoanelor care nu au competenţe digitale. Pandemia de COVID-19 va schimba radical lumea în care trăim, în sensul unei transformări accelerate spre soluţiile oferite de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor. Anul trecut, profesorul Klaus Schwab a lansat cartea COVID-19 and the Great Reset, care invită la o regândire în care funcţionează capitalismul global, societatea, ordinea socială existentă.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Operaţiunea „Gunoiul”

Cătălin ONOFREI

Operaţiunea „Gunoiul”

Când normalul pare ceva complet anormal.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Super-mega

Briscan ZARA

Super-mega

Fără teama că exagerez spun că viitorul nu sună deloc bine pentru televiziunile clasice, le prevăd o dispariţie totală sau cel puţin o trecere în planul doi, cam cum este azi teatrul radiofonic. În curând oricare cetăţean cu o cameră de luat vederi sau un telefon performant va putea avea propriul lui show cu invitaţi importanţi în sufrageria casei. Şi e o activitate perfectă şi fructuoasă pentru noile generaţii care nu îşi găsesc rostul pe lume.

Situaţia femeii reflectată în statisticile oficiale

Ciprian IFTIMOAEI

Situaţia femeii reflectată în statisticile oficiale

În România, femeile reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente (stabile), care se referă la persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă. 

Comemorarea unui martir

Mihai DORIN

Comemorarea unui martir

Duminică, 21 februarie ac, Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a oficiat o ceremonie de comemorare a preotului martir, Dumitru Matei, executat cu exact 70 de ani în urmă, la 21 februarie 1951, la închisoarea Jilava, în urma unei sentinţe de condamnare la moarte pronunţată de Tribunalul Militar Bucureşti.

pulspulspuls

Iată care e noua socoteală politică cu vicii! Mihăiţă a dat cu oiştea-n gard

Iată care e noua socoteală politică cu vicii! Mihăiţă a dat cu oiştea-n gard

Una la rece pe azi din cotloanele fierbinţi ale politichiei de Bahlui, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

De 8 martie

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.