anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 27.05.2022

Paradisurile fiscale de lângă Iaşi. Se trăieşte în lux fără să fie plătite taxe la stat

GALERIE
case vechi&noi-grajduri7
  • case vechi&noi-grajduri7
- +

Cu toate că trăiesc în palate şi conduc maşini de lux romii din Ciurea şi Grajduri nu se înghesuie să îşi plătească taxele locale. Paradoxal, doar membrii săraci din comunitate mai trec pe la casieriile primăriilor de frică să nu îşi piardă ajutoarele sociale. Persoanele care nu îşi achită dările pot pierde ajutoarele, potrivit legislaţiei în vigoare.

Două comunităţi de romi din Iaşi reprezintă adevărate paradisuri fiscale în care banii se fac doar din pix. Modul în care îşi duc traiul romii din comunele Ciurea şi Grajduri este bine cunoscut şi frapează prin contrastele existente. Pe de o parte, o masă restrânsă de persoane se autoproclamă în diferite funcţii de conducere datorită averii lor, iar, pe de cealaltă parte, circa 70% din populaţie trăieşte într-o sărăcie greu de descris. Pe lângă reţetele de evaziune fiscală bine cunoscute, membrii celor două comunităţi sunt experţi şi în ocolirea obligaţiilor faţă de bugetul local, deşi trăiesc în palate imense şi conduc maşini cu mai mulţi cai putere. Paradoxal, de fiecare dată când sunt somaţi să plătească, argumentul pentru care refuză să-şi achite dările este acelaşi: suntem săraci şi n-avem bani! Aşa se face că primăriile din cele două comune termină fiecare an cu un deficit bugetar considerabil, în timp ce afacerile romilor prosperă. Pe de altă parte, edilii, deşi dispun de unele pârghii legislative prin care să îi oblige să îşi achite datoriile, nu-şi permit să forţeze o „contraofensivă“ deoarece comunităţile respective au contribuit din plin la instalarea acestora pe fotoliile de întâi gospodari ai comunelor.

 
Au achitat numai 1%
 
Cu siguranţă cea mai gravă situaţie născută din nepăsarea romilor se întâlneşte în comuna Grajduri. Deşi pentru anul 2013 autorităţile locale au preconizat că vor primi la bugetul local din impozite şi taxe locale circa trei milioane lei, planul de încasări a fost dezastruos. Timp de 12 luni, la casieria primăriei s-au strâns doar 150.000 lei, ceea ce reprezintă un plan de încasări realizat în proporţie de 5%, după cum au constatat şi inspectorii Curţii de Conturi într-un raport. Aproape jumătate din suma ce urma să intre în conturile primăriei trebuia să provină de la localnicii de etnie romă, care deţin maşini foarte scumpte, însă aceştia au achitat mai puţin de 1%. Practic, din 1,4 milioane lei cât aveau de plătit (n.r. – din care un milion doar pentru taxa mijloace de transport), cele 300 de familii de romi din satul Grajduri au achitat doar 10.000 lei, în condiţiile în care localnicii din celelalte sate ale comunei au contribuit la buget cu câte 66.000 lei - Grajduri, 22.000 lei – Valea Satului sau 14.000 lei – Pădureni. Colac peste pupăză, mare parte din impozitele achitate provin de la romii săraci care primesc ajutoare sociale şi sunt prinşi la cotitură de primari când solicită adeverinţe şi îi somează să plătească. Din punctul de vedere al autorităţilor, există două mari motive pentru care romii se prevalează de această obligaţie: lipsa autorizaţiilor de construcţie pentru imobilele pe care le deţin şi nepăsarea. „Când au venit în această zonă în anii ’60, romii au beneficiat gratuit de acest teren şi foarte puţini şi-au făcut autorizaţie pe case. După 90, nu mai zic, pot fi numărate pe degete autorizaţiile. Prin urmare, dacă nu au acte pe terenuri, nu-i putem executa. Am ajuns în situaţia în care românii sunt discriminaţi, nu romii, pentru că la o bătrânică am pe ce să îi pun poprire dacă nu plăteşte, dar lor nu“, ne-a spus edilul Constantin Zamfirache. Deşi cu jumătate de gură, primarul din Grajduri a confirmat şi că, în eventualitatea în care ar exista acte de proprietate, nu ar fi mulţi cei care s-ar încumeta să se mute într-un imobil executat situat în acest tip de cartier.
 
Are datorii de 100.000 lei şi a plătit numai 10 lei
 
Din cauza opulenţei unor membri din comunitatea romilor, se poate ajunge la situaţia în care primăria să nu poată avea o execuţie bugetară. Proverbul „peştele de la cap se împute“ îşi găseşte materializarea chiar şi în această comunitate, unde liderii nu oferă un exemplu de bune practici celor care îi simpatizează. În prezent, nu se ştie câţi bulibaşi există în Grajduri, însă niciunul dintre ei nu este la zi cu plata taxelor şi impozitelor locale. Bulibaşa de drept al comunităţii este tânărul Bogdan Stănescu (circa 25 de ani), fiul lui Gagarin şi nepotul lui Franţ, cel mai mare din copiii primului bulibaşă Bucur. Acesta figura la sfârşitul anului 2013 cu datorii la bugetul local în valoare de 55.000 lei. Anul trecut, bulibaşa Bogdan nu a plătit niciun şfanţ la primărie, însă zilele trecut s-a prezentat la casieri şi a achitat 200 lei, potrivit unor surse. În plus, acesta mai are de achitat şi circa 90.000 lei lăsaţi „moştenire“ alături de alte palate şi maşini de către Gagarin Stănescu, decedat în 2012. După moartea lui Gagarin, vărul acestuia, Ferdinand s-a autoproclamat ca bulibaşă, menţionând că deţine şi funcţia de comisar european. Şi „Feri“, cum este alintat, are datorii la bugetul local. Pe lângă cei doi bulibaşi, un anume Ioan Stănescu, poreclit „Bocica“, unul din cei mai înstăriţi romi din comunitate, consideră în anumite cercuri că el este adevăratul bulibaşă datorită averii şi al unor simpatizanţi. Acesta e dator la bugetul local cu peste 100.000 lei, iar anul trecut a achitat doar 10 lei. „Avem un deficit bugetar enorm din cauza acestor probleme, astfel că putem ajunge în imposibilitatea de a avea o execuţie bugetară. Când cerem bani, ni se spune că avem de la buget, dar vorbim despre nişte venituri scriptice, pentru că ele nu vor fi încasate niciodată“, s-a plâns edilul din Grajduri.
 
Taxele sunt strânse prin negociere
 
O situaţie oarecum similară se petrece în cătunul Zanea din comuna Ciurea, unde există 240 de familii de romi ce locuiesc de-a lungul unei străzi de peste doi kilometri, numită Strada Ghioceilor. Strada este asfaltată de la un capăt la altul, chiar dacă cei care îşi plimbă maşinile scumpe pe acolo nu contribuie suficient la bugetul local, ci doar la umplerea listelor de votanţi când este cazul. Din cele 240 de familii, maximum 40 deţin autorizaţii de construcţie, însă acestea au fost eliberate în perioada 1969 – 1990. Date neoficiale arată că în Zanea circa 20% din populaţie trăieşte în lux de pe urma afacerilor, multe din firme ocupându-se în special de tranzacţii cu facturi fictive, în timp ce restul localnicilor trăiesc de pe o zi pe alta. Spre deosebire de Grajduri, în Ciurea gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale se apropie de cel al altor sate componente ale comunei. Anul trecut, romii din Zanea au plătit la bugetul local 22.200 lei, deşi planul de încasări arăta că trebuiau plătiţi peste 65.000 lei. Spre comparaţie, sătenii din Ciurea au plătit 105.000 lei, cei din Hlincea 41.000 lei, iar cei din Piciorul Lupului 17.000 lei. Totuşi, faţă de edilul din Grajduri, primarul Cătălin Lupu a avut ceva mai multe iniţiative pentru a rezolva problema legalităţii proprietăţilor. În 2011 a fost aprobată o Hotărâre de Consiliu Local prin care s-a stabilit ca romii care doresc să intre în legalitate cu terenurile pe care şi-au ridicat locuinţele să plătească 10 lei/mp pentru a deveni proprietar şi, ulterior, să obţină autorizaţia de construcţie. „Este o iniţiativă a noastră de a-i legaliza. Am convenit asupra preţului de 10 lei/mp pentru că este o sumă medie între ce a decis evaluatorul şi pretenţiile locuitorilor, adică e un preţ bun şi pentru cel sărac şi pentru cel bogat. Suprafaţa totală a terenului pe care se întind casele localnicilor din Zanea este de 13,7 hectare“, a declarat edilul Cătălin Lupu. Cu toate acestea, până în prezent doar un localnic a solicitat primăriei să intre în legalitate cu terenul de 240 mp pe care şi-a ridicat o casă, plătind deja 70% din valoare. În loc să fie exemplu, cel mai vocal bulibaşă din Zanea, Ferdinand Stănescu, preferă să rămână în ilegalitate pentru a nu risca să fie executat. Deşi am solicitat date cu privire la plata taxelor şi impozitelor de către bulibaşa Ferdinand, acestea nu ne-au fost puse la dispoziţie. De cealaltă parte, bulibaşa Colea Stănescu, care deţine ereditar această funcţie, deţine autorizaţie de construcţie pentru locuinţa veche, eliberată în ’77, şi figurează cu datorii foarte mici la buget. „Romii din Zanea nu sunt şterpelitori, ba chiar sunt nişte negociatori desăvârşiţi, practic de asta colectăm cât de cât de la ei taxe. Când îşi achiziţionează vreun autoturism şi vin să solicite actele necesare pentru a putea merge să-l înmatriculeze reuşim să mai scoatem şi pentru buget nişte bani“, şi-a explicat edilul din Ciurea strategia. Reporterii „Ziarului de Iaşi“ au încercat să îi contacteze pe şefii romilor, dar aceştia nu au răspus apelurilor telefonice repetate.
 
Au sunat la 112 ca să le fie deszăpezit drumul
 
„Din punctul meu de vedere sunt două probleme. În primul rând, nu există bine stabilit regimul proprietăţii unde trăiesc aceste persoane. Iar apoi, mulţi dintre ei, neavând nevoie de acte de la primărie, nu se duc nici să plătească taxele şi impozitele. Este şi o problemă de mentalitate, ei îşi cunosc mai mult drepturile decât obligaţiile. Ar trebui ca autoritatea publică locală sau alte instituţii să intervină, dar soluţia ar fi executarea de bunuri şi ar fi o procedură foarte greoaie. Eu am discutat cu bulibaşii, însă ei dau vina pe primari şi spun că dacă nu li se îndeplinesc cererile, nici ei nu vor plăti“, ne-a precizat Elena Motaş, responsabil pe problemele romilor din cadrul Prefecturii Iaşi. Legat de acest aspect, pentru deliciul cititorilor, unele surse susţin că, după prima ninsoare puternică din această iarnă, bulibaşa Ferdinand Stănescu ar fi sunat la 112 pentru a fi deszăpezit drumul încă de la prima oră. Motivul este oarecum hilar şi anume că, în fiecare dimineaţă, „mai-marii“ comunităţii coboară în fiecare dimineaţă cu maşinile luxoase în Lunca Cetăţuii pentru a servi câte o cafea la 1 leu de la tonomat şi pentru a gândi strategiile financiare prin care afacerile să le prospere. Legal!

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un concurs de arhitectură care poate da Iaşului o nouă clădire emblematică

Toni HRIŢAC

Un concurs de arhitectură care poate da Iaşului o nouă clădire emblematică

Anunţul companiei Iulius apropie de sfârşit o dezbatere publică care în urmă cu trei ani a mobilizat societatea civilă ieşeană. Au fost douăsprezece ore de discuţii aprinse, marcate de suspiciune şi neîncredere. Este însă atributul unui oraş de valoare să scoată o asemenea soluţie după discuţii încinse.

opinii

Franţa: un guvern de tranziţie, dar cu probleme

Alexandru CĂLINESCU

Franţa: un guvern de tranziţie, dar cu probleme

După ce reluaseră sloganul clasic, „să punem stavilă extremei drepte”, au descoperit că extrema stângă, sub conducerea lui Jean-Luc Mélenchon, a devenit mai periculoasă decât partidul lui Marine Le Pen. În consecinţă, executivul actual (căruia comentatorii îi prevăd o viaţă scurtă) a fost alcătuit în aşa fel încât să „ciupească” (scuzaţi termenul) din electoratul mélenchonist.

Cine ocupă scaunul gol?

George PLEȘU

Cine ocupă scaunul gol?

Iaşul are nevoie de un organism care să direcţioneze, să ghideze şi să potenţeze eforturile culturale ale comunităţii, de la administraţia locală şi instituţiile culturale de stat, la societatea civilă, sectorul cultural independent şi până la publicul existent şi dezvoltarea de noi audienţe. Fie că se va chema Institutul Cultural Ieşean sau în orice alt fel, înfiinţarea sa este esenţială pentru a reprezenta interesele industriilor culturale şi creative şi a realiza cât mai rapid o strategie culturală care să facă parte dintr-o viitoare strategie de oraş.

IN MEMORIAM: Am pierdut un model - prof. dr. Victor Strat

dr. Eugen TÂRCOVEANU

IN MEMORIAM: Am pierdut un model - prof. dr. Victor Strat

Alături de alte mari personalităţi chirurgicale, profesorul Victor Strat se înscrie în galeria celor care au contribuit la progresul şi modernizarea chirurgiei din ţara noastră. Şcoala pe care a format-o îi este pe deplin recunoscătoare şi îi va păstra o vie amintire.

pulspulspuls

Agamiţii Dandanache de la Iaşi: o lungă şi tristă poveste de succes

Agamiţii Dandanache de la Iaşi: o lungă şi tristă poveste de succes

Tare ne-am mai amuzat alaltăieri, stimaţi telespectatori, când l-am auzit pe fostul şef liberal nea Şică Orban dezvăluind boborului, la o emisiune teve şi oră de maximă audienţă, şi chiar de ziua lui, cum a trebuit el săracul să-i paraşuteze pe listele parlamentare liberale pe actualul premier Ciucă şi pe actualul menistru al Justiţiei Predoiu, totul la intervenţii din afara partidului (de la Cotroceni, adicătelea). 

Caricatura zilei

Băsescu a pocnit, de data asta, o mașină

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.