În studiul lor, publicat în octombrie de revista Plos One, Liila Taruffi și Stefan Koelsch și-au propus să clarifice de ce oamenii ascultă și apreciază muzica tristă, cu toate că toată lumea încearcă să fugă de tristețe.

Ei au testat reacțiile pe care le-au avut la ascultarea unor piese melancolice 772 de voluntari din diferite colțuri ale lumii. Au ales circa 50 de piese instrumentale pentru ca auditorii să nu se lase influențați de text. Au fost reprezentate toate genurile muzicale, de la clasic ('Sonata lunii' de Beethoven) la metal ('Fade to Blak' a grupului Metallica).

Rezultatul a fost cel puțin paradoxal: majoritatea persoanelor intervievate au afirmat că se simt mai bine după aceste sesiuni muzicale, aproape 76% dintre participanți declarând că au au un sentiment pozitiv de nostalgie și numai 44,9% menționând tristețea ca emoție pregnantă resimțită la ascultarea melodiilor. Cea mai mare parte a voluntarilor au spus că au fost mulțumiți și liniștiți ca urmare a experienței, iar unii au mărturisit că muzica tristă le stimulează imaginația și le alimentează creativitatea.

Cercetătorii pun aceste emoții pozitive pe seama acțiunii cathartice a melodiilor triste asupra ascultătorilor. 'Ridică moralul aducând liniște și mulțumire', sunt de părere cercetătorii. Empatia și compasiunea trezite de muzică ar avea ca efect eliberarea emoțiilor puternice.

Rezultatele mai arată că fiecare reacționează diferit la acest tip de muzică, efectele variind în funcție de personalitatea oamenilor. Astfel, persoanele mai puțin stabile emoțional sunt mai sensibile la aceste melodii decât ceilalți.

Experimentul a fost realizat și cu muzică veselă și s-a constatat că aceasta nu are același efect reconfortant. (Agerpres)