Parcurgem o perioadă de stagnare tehnologică?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 17.09.2021

Parcurgem o perioadă de stagnare tehnologică?

GALERIE
Alexandru Lazescu
  • Alexandru Lazescu
- +

Ne situăm între două extreme: pe de o parte asistăm, de câteva decenii, la o perioadă de stagnare tehnologică în multe domenii, cu excepția zonei IT, iar pe de altă parte evoluțiile din sfera Inteligenței Artificiale ne pun în fața unor provocări globale majore pe multiple planuri.

„Ne-am dorit mașini zburătoare, dar în final tot ce ni s-a oferit au fost 140 de caractere, o trimitere la limita de 140 (acum 280) de caractere din postările de pe Twitter. Afirmația îi aparține miliardarului american Peter Thiel, unul dintre fondatorii Pay Pal, cu investiții în peste 140 de companii din diferite domenii, majoritatea în Silicon Valley. În 2012, Thiel, care în 2004 fusese unul dintre primii investitori în Facebook (a cumpărat atunci 10,2% dintre acțiuni cu $500 mii), și-a vândut aproape în întregime participația pentru $1 miliard, dar a rămas în continuare în board-ul corporației. Peter Thiel, născut în Germania, la Frankfurt, este un personaj atipic pentru Silicon Valley. Un conservator libertarian în marea masă de liberali stângiști din regiune. A obținut premiul întâi pe California într-o competiția de matematică, a devenit mare maestru la șah înainte de a împlini vârsta de 21 de ani și doctor în drept la Stanford University la 25 de ani. Cartea sa, „Zero to One, apărută în 2015, este considerată una dintre cele mai importante în materie de antreprenoriat. „Gândirea strălucită este rară, însă curajul este chiar mai rar decât geniile, fiind una dintre frazele memorabile din volum.

Într-o conversație din 2012 cu istoricul Niall Ferguson, găzduită de Harvard University, Peter Thiel explică afirmația din debutul articolului vorbind despre ceea ce el consideră a fi „stagnarea tehnologică. Aprecierea pare surprinzătoare în condițiile în care suntem înconjurați de tehnologie în tot ceea ce facem zilnic, se vorbește permanent despre digitalizare, digitizare, economie digitală, IoT (Internet of Things), Big Data sau Inteligență Artificială, iar cotațiile bursiere ale unor corporații precum Apple, Google, Facebook, Microsoft, Amazon au atins niveluri stratosferice. Numai că, avertizează o serie întreagă de comentatori, am asistat în ultimele patru decenii la o adevărată stagnare în materie de descoperiri semnificative în domeniul fizicii fundamentale, cele care furnizaseră tehnologiile care au stat la baza revoluțiilor industriale din trecut. Dacă ar fi să ne raportăm doar la perioada postbelică fără avansurile majore în domenii precum cele ale laserilor, fibrelor optice, semiconductorilor, multe dintre realizările tehnologice de astăzi nu ar fi fost posibile. La fel, algoritmii care stau la baza recunoașterii și analizei de voce sau a recunoașterii de forme datează și acestea din anii '70 și '80.

Or, fără toate aceste realizări excepționale celebrele corporații în valoare de sute de miliarde de dolari din Silicon Valley și mai nou din China nu ar fi avut „materia primă” pentru modelele lor de afaceri de succes. După cum remarcă Thiel „Silicon Valley s-a focalizat pe tipul de produse relativ simple cu potențial de creștere rapidă ca afaceri, lucruri care nu sunt complicate sau dificile. Subliniind că această concentrare îngustă din Silicon Valley, pe smartphones, pe Internet, pe procesarea datelor și pe computere, a ignorat multe alte dimensiuni ale progresului, din aviație, explorările cosmice, transporturi, agricultură și medicină. Sigur că am înregistrat și aici progrese semnificative însă acestea au fost departe de cele înregistrate în domeniul IT. Thiel sintetiza plastic această situație vorbind despre ascendentul lumii virtuale în raport cu cea în care se fac lucruri.

Într-adevăr cu 40-50 de ani în urmă, după ce pe 16 iulie 1969 Apollo 11 dusese primii oameni pe Lună, după ce în 1975 și 1976 navele Viking 1 și Viking 2 ajunseseră și ele, în premieră, pe Marte și în 1977 s-au lansat navele spațiale Voyager 1 și 2 care astăzi au ajuns, iată, să depășească limitele sistemului nostru solar, se părea că ne așteaptă o adevărată epocă de aur în materie de explorări spațiale. Nu a fost însă așa, chiar dacă în ultima vreme am asistat la realizări de apreciat, cum ar Space X, o rachetă reutilizabilă construită, lucru important de precizat, de compania privată a lui Elon Musk. Cei care au profitat de această evidentă scădere a interesului americanilor pentru acest domeniu au fost chinezii care au ajuns în mare la paritate cu Statele Unite în acest domeniu, dacă este să ne uităm la ultimele lor realizări: misiunea care a plasat un Rover pe Marte sau la cea extrem de dificilă a cărei țintă a fost fața nevăzută a Lunii.

Dar această stagnare e vizibilă în multe alte domenii. În mare măsură avioanele cu care se zboară astăzi nu sunt fundamental diferite față de cele de acum câteva decenii, din perspectiva vitezei de deplasare, până la urmă principalul indicator. Chiar dacă sunt mai ușoare, consumă mai puțin combustibil, sunt mai confortabile în interior. Însă toate acestea sunt doar progrese incrementale. Speranțele legate de apariția pe scară largă a avioanelor supersonice s-au risipit și acestea după ce Concorde, care a zburat pentru prima oară în 1976 a fost retras din circulație în 2003, la trei ani după un accident. Apoi, deși avem destule trenuri rapide în operare, nici aici nu au mai fost înregistrate progrese spectaculoase după lansarea TGV în 1981. După cum nici în materie de energie nu putem consemna realizări excepționale. Deși se vorbește mult despre turbinele eoliene sau despre panourile solare acestea nu sunt în realitate soluții viabile care să înlocuiască generarea de energie bazată pe combustibili fosili. Dovadă e chiar determinarea cu care Germania s-a implicat în finalizarea proiectului Nord Stream 2 în ciuda opoziției Statelor Unite și a unor țări din UE. Una din cauzele principale ale acestui fenomen semnalat de Peter Thiel, care îi dau acestuia o dimensiune structurală, este faptul că exceptând componenta de tehnologia informației, interesul pentru alte discipline din știință și inginerie a scăzut dramatic în Occident.

De fapt e vizibilă o oarecare stagnare chiar și în „lumea digitală”. După ce Steve Jobs a inventat „smartphone”-ul nu s-a mai întâmplat nimic revoluționar. Doar progrese importante, dar totuși incrementale, în materie de performanță (memorie, calitatea camerei fotografice, rezoluție etc.). La fel, avem de ani de zile în mare același Office de la Microsoft, sigur cu mai multe facilități și cu operare în Cloud, același Windows, ajuns acum la versiunea 11. Iar în ceea ce privește motoarele de căutare, în primul rând Google, dar și Bing, nici aici nu s-a întâmplat nimic spectaculos. Cât privește rețelele de socializare în afară de faptul că din punctul de vedere al tehnologiei nu au adus nimic deosebit, dovadă că au apărut destule clone ale celor născute în Silicon Valley, de pildă în China sau India, nu e deloc clar ce impact pozitiv au adus în societate, în viața de zi cu zi. Din contra, rolul lor pare să fie unul mai degrabă negativ. Induc tensiuni în societate și sunt excelente vehicule pentru dezinformare și manipulare. De pildă există destule suspiciuni că TikTok, unul dintre sponsorii Campionatului European de Fotbal, foarte popular mai ales printre cei tineri și foarte tineri, este utilizat masiv de către regimul de la Beijing pentru colectare de date și campanii de manipulare în Occident. În afară de asta mai există un alt fenomen îngrijorător, acela că marile corporații ca Google, Facebook sau Microsoft, care au la dispoziție resurse financiare enorme, sufocă inovarea și competiția cumpărând orice potențial concurent. Sunt multe exemple de la Waze, preluat de Google, până la Oculus, cumpărat de Facebook.

În afară de asta, deși au fost inventați și introduși în spațiul public noi termeni, spectaculoși, precum Revoluția Industrială 4.0, constatarea neplăcută este că în tot acest „univers digital” ritmul de creștere în materie de productivitatea muncii a rămas stagnant sau chiar s-a micșorat din 1970 încoace. Mai ales în Europa, care se confruntă cu o criză structurală de competitivitate. Avantajul inițial de know how din ultimele decenii, în raport cu economiile asiatice, s-a evaporat, iar reglementările rigide și ponderea mare în PIB a beneficiilor sociale în țările din Uniunea Europeană (primele 20 de poziții din clasamentul mondial sunt deținute, toate, de țări din UE, cu procente de 25-30 procente din PIB, spre deosebire, de pildă, de Coreea de Sud cu 10 procente) creează probleme serioase de competitivitate europenilor. Care în ciuda unor mari strategii digitale de 10 ani fiecare, Agenda Lisabona și Agenda 2020, nu numai că nu au reușit să micșoreze ecartul față de americani, au fost depășiți și de chinezi.

E greu de spus în acest moment dacă vom asista în viitor la o revigorare în domeniile științelor și ingineriei menționate de Peter Thiel. Şi în Europa și în America, spre deosebire de Asia, interesul din spațiul universitar pentru această zonă este în declin de o bună bucată de vreme. În plus, din multe puncte de vedere chiar discuțiile legate de digitalizare au căpătat, mai ales în Europa, evidente accente politice și au devenit tot mai lipsite de substanță: multe vorbe dar puține realizări concrete. În paralel provocările introduse de Inteligența Artificială sau de Ingineria Genetică, pe multiple planuri, geopolitic, militar, etic, prin impactul asupra locurilor de muncă, marchează o perioadă de incertitudini majore. După cum avertiza Henry Kissinger într-un articol publicat în The Atlantic „în plan filosofic, intelectual, sub toate aspectele, omenirea nu este pregătită pentru provocarea reprezentată de Inteligența Artificială.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Restauraţia fără rest

Pavel LUCESCU

Restauraţia fără rest

Uitându-te la ce se întâmplă zilele astea în politica românească începi să-ţi dai seama că acum un an am luat de fapt o mare ţeapă şi că premierul pe care şi l-a dorit şi l-a impus Iohannis, Florin Cîţu, nu e decât versiunea sintetică şi coafată a grindenilor, tudoşilor şi dăncilelor lui Dragnea pentru fraierii de „dreapta”.

Filmuletul zilei

opinii

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Ioan Alexandru TOFAN

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Schimbările, câte sunt, par a fi făcute de un copil râzgăiat care, supărat pe ursuleţul lui, vrea să îl transforme în maşinuţă. Sunt mutate băncile, ca să fie în cerc şi nu în rând. Se dă cu var. Sunt înlocuite tablele. Iar se dă cu var. Power-point-ul este încurajat să devină un limbaj universal, aruncându-se în inactualitate însuşi fundamentul culturii noastre europene, care este cuvântul. Power-point-ul se proiectează pe un var strălucitor. Se schimbă ordinea rubricilor în diverse tabele. Concluziv, se mai dă o dată cu var.  

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

George PLEȘU

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

Fără nici o îndoială, muzica pe care o ascultăm şi împărtăşim cu alţii este parte a individualităţii nostre, a identităţii personale, sociale şi culturale, inclusiv prin dorinţa de a ne integra, de a corespunde sau a ne diferenţia de majoritate. Departe de a fi doar distracţie sau o experienţă pur estetică, muzica este un limbaj în sine, care se dezvoltă continuu, odată cu omenirea.

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Grigore ILISEI

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Viaţa Ecaterinei Ilisei, născută Şerbu, şi purtând din 1960 până la căsătoria din 22 noiembrie 1965 numele de Moldovan, cel a bunicilor materni, care o înfiaseră spre a o scăpa de anatema „originii nesănătoase”, stigmat al regimului comunist, a fost hărăzită de Dumnezeu să-şi rânduiască viaţa sub semnul frumuseţii. Fusese plămădită să fie chip al splendorii umane. 

pulspulspuls

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Una scurtă pe azi despre subiectul ultimelor zile din politichia locală: cel despre demisia anunţată dar nescrisă a conţilierului userist Iulică Răzgândică.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.