Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Parisul lui Kadare sau ieşirea din subteran

GALERIE
alexandru calinescu
  • alexandru calinescu
- +

Parisul înseamnă despărţirea de Albania comunistă şi e semnificativ că textul despre cafeneaua Rostand începe cu o scurtă evocare a primei călătorii la Paris, echivalând cu o - fie, deocamdată, de scurtă durată - „ieşire din subteran”.

Cafeneaua Rostand se află peste drum de grădina Luxembourg. Una dintre ieşirile grădinii dă către bulevardul Saint-Michel precum şi către o piaţetă numită Edmond-Rostand. Făcând la dreapta, pe strada Médicis, la câţiva paşi de cafenea, ajungeai la sediul editurii (şi librăriei) José Corti, renumită pentru exigenţa cu care îşi alegea autorii. De câţiva ani, editura nu mai e acolo, în locul ei s-a deschis o librărie care propune mai ales volume de poezie, dar şi cărţi din fondul José Corti. La cafeneaua Rostand şi-a stabilit o vreme „cartierul general” marele scriitor albanez Ismail Kadare, cafenea căreia îi consacră un capitol din cartea Dimineţi la Café Rostand (Humanitas, 2021, traducere de Marius Dobrescu). Este evocată, fireşte, libăria José Corti, unde Kadare află că marele Julien Gracq, scriitorul emblematic al editurii, obişnuia să-şi bea cafeaua de prânz la Café Rostand. Dar toate străzile din jur sunt încărcate de amintiri literare. Pe strada Odéon, la numărul 21, era mansarda lui Cioran. Familia lui André Gide a locuit un timp într-un apartament chiar deasupra cafenelei. Grădina Luxemburg, pe care unii o consideră cea mai frumoasă grădină din Paris, e un spaţiu magic unde poţi întâlni scriitori faimoşi, precum Patrick Modiano, cel excesiv de timid care, ne povesteşte Kadare, după ce a luat Premiul Nobel, n-a mai ieşit din casă două luni (tocmai el, care se plimba zilnic în grădină). Kadare şi Modiano se întâlneau des pe aleile din Jardin du Luxembourg, amândoi scriitori nobelizabili, Kadare fiind chiar pe lista scurtă de vreo… 40 de ori! E şi cartierul în care se află câteva edituri importante, în primul rând Flammarion sau Odile Jacob. Cu Odile Jacob, patroana editurii cu acelaşi nume, Kadare face cunoştinţă întâmplător, pe o… trecere de pietoni. Fidel editurii Fayard, care i-a publicat marea majoritate a scrierilor, Kadare a făcut două excepţii şi a tipărit câte o carte la Flammarion şi la Odile Jacob: e un mod de a omagia cartierul în care trăieşte şi unde îşi întâlneşte prietenii. Şi apoi, Parisul înseamnă despărţirea de Albania comunistă şi e semnificativ că textul despre cafeneaua Rostand începe cu o scurtă evocare a primei călătorii la Paris, echivalând cu o - fie, deocamdată, de scurtă durată - „ieşire din subteran”.

Ismail Kadare este, printre scriitorii din Europa răsăriteană care au trăit în comunism, un caz aparte. Trebuie numaidecât să amintim că Albania a fost cea mai rigidă ţară dintre „democraţiile populare”, condusă cu o mână de fier de dictatorul Enver Hoxha. În 1960 s-a produs ruptura de Moscova, Albania apropiindu-se de China, ceea ce va duce la reproducerea mimetică a aberaţiilor maoiste („Revoluţia culturală” în primul rând). Întreţinând o atmosferă de neîncredere paranoică faţă de Occident, Albania s-a izolat complet. În aceste condiţii, e de-a dreptul miraculos că Ismail Kadare şi-a văzut romanele, de la Generalul armatei moarte (1963) încolo, traduse în Franţa şi în alte ţări occidentale. Altfel, până atunci, cariera scriitorului părea să urmeze un traseu previzibil: studii de filologie, apoi Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova, debut precoce cu un volum de poezii. A fost, în două rânduri, supus operaţiei de „reeducare” (după modelul chinez). În străinătate îi apar în traducere şi texte interzise la el acasă. În mod totuşi surprinzător, cere azil politic în Franţa abia în octombrie 1990, la un an după ce regimurile comuniste din est se năruiseră; e drept, Albania a trebuit să mai aştepte un an…

Despre Albania precum şi despre Moscova e vorba în celelalte texte din Dimineţi la Café Rostand. De foarte tânăr Kadare e cercetat de organele de partid pentru „greşeli ideologice” (scrisese o povestire cu titlul Zile la cafenea!). În perioada lui moscovită izbucneşte scandalul acordării premiului Nobel lui Boris Pasternak pentru un roman care nu putuse să apară în Rusia sovietică. Vizitează Peredelkino, orăşelul scriitorilor: la sugestia lui Maxim Gorki şi după ce suprimase mare parte din cafenelele în care se întâlneau intelectualii, Stalin a dat ordin să se construiască această rezervaţie pentru scriitori, cu „case de creaţie” unde ei puteau fi mai uşor supravegheaţi. Kadare evocă în mai multe rânduri cafenelele din Tirana, îndeosebi cele care au fost închise imediat după 1945, pentru a stopa răspândirea „ideologiei burgheze”. Asta făcea parte dintr-un plan mult mai vast, de distrugere a urmelor trecutului. În literatură, procesul e facilitat de acţiunea celor pe care Kadare îi numeşte „scriitorii autodemolatori”. Multe secvenţe sunt consacrate realităţilor sinistre din Albania comunistă, precum şi relaţiilor extrem de complicate dintre Albania, Serbia şi Kosovo. Nu e nevoie să mai spun că, european convins, Kadare doreşte ca ţara sa să se dezbare cât mai repede de sechelele trecutului.

Iar în această iubire pentru Franţa şi pentru valorile europene cafeneaua pariziană Rostand ocupă un loc simbolic.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri