Pariu între două mari orașe. Cine termină primul – Iașul un pasaj de 340 de metri sau Clujul un metrou de 21 de km?

În august 2021, Primăria Iași a semnat contractul de lucrări cu firma Conest pentru amenajarea parcului din fața Teatrului Național. Fără să presupună un grad ridicat de complexitate, așa cum se discuta inițal – o parcare subterană și schimbarea radicală a aspectului architectural și a vegetației din zonă – proiectul este, în fapt, o coafare a unui spațiu relativ îngust din centrul Iașului. După aproape 12 luni, în a doua parte a lui 2022, constructorul a deschis șantierul, dar să vezi și să nu crezi. În zonă s-au descoperit vestigii care trebuiau conservate. Orice om care a locuit niște ani la Iași, inclusiv studenții străini de la Medicină, și-ar paria averea că tot centrul orașului ascunde în subteran rămășițele vechiului târg, numai pentru Primărie vestea a lovit ca un fulger. Așa că s-a trecut la etapa cercetării arheologice, iar raportul a fost gata abia în noiembrie 2023. Pare un interval lung pentru astfel de investigații, dar pentru primarul Mihai Chirica s-a nimerit cum nu se poate mai bine. Asta însemna că undeva prin mai-iunie 2024, adică fix în campania electorală, trebuiau date gardurile jos și tăiată panglica. Nu s-a întâmplat și a fost cât pe ce ca electoratul să-i bată obrazul la vot (noroc de Cosette). De ce nu s-a întâmplat? Ieșenii care au trecut prin zonă cunosc răspunsul, chiar dacă pare empiric. Pentru că în nicio zi, din martie până spre sfârșitul lui iulie, pe șantier n-au fost văzuți împreună mai mult de cinci muncitori. De fapt, unii mai familiari cu zona susțin că cinci muncitori e o estimare cam optimistă. Și s-a făcut luna august, iar pe data de 4, Mihai Chirica a postat un „reel” de pe șantier și a făcut un „update”. Lucrările e posibil să fie gata până la finalul acestui an, dar, mult mai probabil, la începutul anului viitor.

Un proiect pe cât de banal, pe atât de drag primarului – tăiat niște copaci, plantată niște iarbă, puse câteva băncuțe –, durează la Iași de trei ani și se îndreaptă spre patru (presupunând că esplanada va fi redată orașului măcar anul viitor). Între timp, pe la începutul lunii, municipalitatea ieșeană a încheiat două contracte de proiectare a lucrărilor la două pasaje subterane, unul în zona Cotnari, altul în fața Palatului Culturii. În cazul celui din urmă, e vorba despre actualizarea studiului de fezabilitate, cu precizarea că în 2022 s-a și organizat o licitație pentru execuția lucrărilor, dar nu s-a prezentat niciun ofertant. Proiectul a fost votat în CL în toamna lui 2021. Avem așadar o întârziere deja de trei ani doar pe partea birocratică a investiției și e foarte puțin probabil ca anul viitor să se dea prima lopată. Cu puțin noroc, probabil prin 2026 se va îngrădi șantierul și prin zonă o să-și facă apariția primii cinci muncitori. Dar greul abia atunci începe. În zonă vor fi descoperite vestigii, probabil de o importanță arheologică peste cele din fața Teatrului Național, și care vor trebui conservate printre șinele subterane de tramvai. Practic, pe 340 de metri, cu tot cu rampe, vatmanii și șoferii vor circula printr-un adevărat muzeu. Asta da lucrare de finețe, complicată și pentru constuctorii cu experiență la nivel mondial.

Dacă pentru o grădină urbană fără o valoare arhitecturală ridicată precum cea din fața Teatrului Național sunt necesari patru ani de lucrări, în cât timp va fi gata pasajul din fața Palatului Culturii? Îmi permit un pariu – magistrala de metrou de la Cluj, lungă de 21 de kilometri, va fi finalizată înaintea pasajului subteran de 340 de metri de la Iași.

Publicitate și alte recomandări video