Parlamentarii au împlinit un an de când au fost (re)aleși, dar cu ce se pot lăuda ei în fața ieșenilor?

Cristina Dascălu a bătut toate recordurile în materie de interpelări, una dintre armele parlamentarilor în relația cu guvernul. Deputata a formulat până acum nu mai puțin de 280 de asemenea chestionări pe diverse teme, de la stadiul proiectelor autostrăzilor, până la educație și probleme sociale, atât pentru ieșeni, cât și pentru alte zone din țară. A intervenit în 18 rânduri la tribună, în 15 ședințe ale Camerei Deputaților. Totuși, o treime din interpelările adresate miniștrilor încă nu au primit răspuns.

Colegul său de partid, Silviu Gurlui, vine puternic din urmă. Și el a depus aproape 100 de interpelări, pe subiecte precum poluarea, gazele din Marea Neagră, situația Salinei Praid și alimentarea cu apă după ploile care au dus la inundații în nordul Moldovei. Și în cazul lui, mai multe răspunsuri din partea miniștrilor se lasă așteptate. A luat cuvântul în 31 de rânduri, în 25 de ședințe.

Și venetici, și necunoscuți

Însă alți parlamentari „noi” rămân necunoscuți ieșenilor. Ancuța Irimia a evitat să-i tragă de mânecă pe miniștri cu interpelări pe subiecte punctuale, dar luat cuvântul o dată ca să depună jurământul și de patru ori doar pe subiecte sociale.

Și la Senat ieșenii au un reprezentant care însă îi reprezintă mai deloc. Dumitru Manea s-a dus mai des la microfon decât oricare alt ales al Iașului, dar fără să se refere vreodată la probleme specifice Iașului.

Și colega sa Cristina Dumitrescu a întrebat de la tribuna Senatului orice altceva decât mersul proiectelor sau interesul ieșenilor. Amintim că cei doi au fost impuși pe listele SOS, respectiv AUR de Iași, deși nu au nicio legătură cu Iașul.

Nici Alexandru Rafila nu are vreo legătură cu Iașul, dar este deputat de Iași. Fostul ministru al Sănătății nu și-a supărat nici colegii din guvernul din care a făcut parte și nici pe noii miniștri cu vreo întrebare sau interpelare.

Mai puțin, dar cu țintă

Dar timizi sunt și alți aleși mai mult sau mai puțin ieșeni. Petrică Rusu, de exemplu, are doar două chestionări ministeriale pe pagina sa de senator, ambele însă pe chestiuni cât se poate de locale: linia de tren neterminată Iași-Botoșani și variantele de ocolire Uricani-Cicoarei și Podu Iloaiei, uitate într-un sertar de pe la guvern.

Despre cele două variante, ministrul Transporturilor a preferat să-i răspundă cu mai multe detalii lui Alexandru Muraru. Dar răspunsurile nu fac decât să confirme că hotărârile de guvern – care ar urma să aprobe indicatorii tehnico-economici necesari licitațiilor – se vor lăsa în continuare așteptate.

Muraru a ridicat până acum 43 de probleme în interpelările sale. Subiecte fierbinți precum stadiul proiectului noului sediu al Operei ieșene sau Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară sunt însă ocolite cu obstinație de miniștrii responsabili.

Și Bogdan Cojocaru „s-a luat” în câteva rânduri de proiectul înghețat al sediului Operei, dar a cerut precizări și despre avansul prea lent al Autostrăzii Unirii spre Iași-Ungheni. Cojocaru a reușit să obțină și o situație a proiectelor ieșene cu finanțare PNRR și, dacă IRMC nu a fost în atenția sa, a adus în discuție tragedia de la Spitalul „Sf. Maria” – interpelare rămasă, la fel ca aceea a lui Muraru pentru IRMC – fără niciun răspuns.

De altfel, parlamentarii cu vechime au ridicat teme importante pentru Iași. Monica Berescu, de exemplu, a insistat și ea pe subiectele de infrastructură rutieră amintite, dar și pe dotarea Serviciului Județean de Ambulanță, pe cazurile de violență – unde județul Iași domină după numărul persoanelor vătămate, între București și Ilfov – și pe vaccinarea anti-HPV.

Pe de altă parte, aleși precum senatorul Dan Cașcaval și deputații Sorin Năcuță și Ciprian Paraschiv s-a axat pe întrebări din sfera lor de activitate (educație, respectiv domeniul feroviar și sport), în vreme ce alții precum Marius Bodea au abandonat „reclamațiile” scrise și au optat pentru mesaje scurte și concentrate pe rețelele sociale.

Cât costă bugetul un parlamentar

Potrivit răspunsului la o „interpelare” adresată de data asta de „Ziarul de Iași” Camerei Deputaților, cabinetele parlamentare sunt susținute financiar cu sume forfetare în cuantum maxim de 35.568 lei/lună. Acești bani acoperă sau contribuie la plata chiriei pentru spațiu (care e oricum modică), a utilităților și a salariilor consilierilor. În ceea ce îi privește, parlamentarii au indemnizații lunare cuprinse între 11 și 13 mii de lei net. Pentru cazarea în București, cei care nu au domiciliul în București sau în Ilfov primesc 4600 de lei/lună. Deplasarea de la domiciliu la Parlament este și ea decontată săptămânal în marja unui drum dus-întors. Absența nemotivată se sancționează din acest an cu 5 la sută din indemnizația lunară a parlamentarului. Până acum, ea a fost de 1 la sută.

Publicitate și alte recomandări video