Partidul absenteistilor scirbiti

vineri, 12 iunie 2009, 18:31
5 MIN
 Partidul absenteistilor scirbiti

Sincer sa fiu, ma simt de-a dreptul ridicol. Ridicol prin speranta oarba ca as putea, prin ceea ce scriu, influenta cumva cititorii intr-un sens bun, civic. Ce sa mai, probabil ca nu convingi prin ceea ce scrii decit pe cei oricum convinsi – si dispusi sa mearga la vot, de exemplu.

M-am strofocat saptamina trecuta sa adun zece motive de-a merge la vot. Puteam sa aduc, probabil, si 200 – tot aia era. Iar comentariul postat de vali pare sa exprime binisor parerea multor absenteisti "convinsI" sau mai putin "convinsI":

"Din pacate nu prea ati gasit motive prin care sa ne convingeti sa mergem la vot (unele sunt absolut hilare). Pentru mine, singurul motiv care m-ar putea face sa merg la vot ar fi sa gasesc un partid in care sa mai pot avea incredere sau macar in care as mai putea sa-mi pun vreo speranta. Din pacate, nu cred ca cineva neregimentat politic mai poate sustine ca exista asa ceva. Afirmatia precum cetateni sunt doar cei care voteaza este revoltatoare!".

Acum, nu stiu care vor fi fost motivele "absolut hilare". Sa fi fost ideea ca o prezenta mare la vot ar creste reprezentativitatea si legitimitatea europarlamentarilor romani? Sau/si ca o prezenta mare la vot i-ar responsabiliza ori macar ar putea sa-i responsabilizeze in plus pe europarlamentarii romani? Foarte posibil si asta. In ce priveste afirmatia mea cum ca absenteistii nu reprezinta decit populatie, ca nu sint, adica, cetateni in sensul conotat civic al cuvintului, sorry, oricit de revoltatoare li s-ar parea unora, mi-o mentin. Daca intr-o democratie mersul la vot reprezinta minima participare la luarea deciziilor politice, iar 72,33 dintre cei cu drept de vot nu fac uz de acesta, ce poti sa mai spui? Pentru ca toti cei care explica non-"combatul" lor electoral prin lipsa de oferta politica credibila uita mereu un lucru: ca pot merge la vot si sa introduca in urna un bilet alb, iar daca le este teama ca se vor gasi niscaiva smecheri care sa stampileze ulterior biletul pentru un partid anume, pot stampila acesta alandala, cit sa fie anulat!

Desigur, incepind inca de duminica, analistii si comentatorii politici au emis o groaza de explicatii si justificari pentru absenteismul mare si in crestere de la alegerile europarlamentare. Dar cea mai pregnanta pozitie pe tema a avut-o, in opinia mea, Cristian Ghinea, in Romania libera de miercuri:

"Ca om care nu am ratat nici un vot, incep sa ma simt iritat de cultul absentului necunoscut: spre deosebire de noi, astia care mergem sa votam, absentul e tratat ca o fiinta umana ceva mai evoluata; absentul emana o greata existentiala sofisticata; absentul merita ascultat si analizat pentru ca prin absenta sa el emite un mesaj care musai reprezinta un diagnostic exact al sistemului politic. Spre deosebire de noi, fraierii care mergem la vot, absentul nu se lasa manipulat si pacalit de ticalosii de politicieni. Ba, pardon. M-am plictisit de aceasta teza. Or fi citiva care chiar stau acasa din greata. As crede in spiritul lor civic macar daca ar veni si ar vota in alb. Dar imi permit sa nu cred ca ingretosatii de politica ne dau semnale devastatoare mergind la iarba verde". Subscriu in totalitate!

Desigur, departe de mine ideea ca absenteistii sint singurii vinovati. Precaritatea ofertelor politice a fost evidenta. Lipsa de deschidere pentru autoreformare a partidelor politice care conteaza (de exemplu prin propunerea unor candidati noi credibili), asijderea. Chiar interesul partidelor pentru aceste alegeri n-a vizat nicicum vreun continut (teme europene), ci doar obtinerea cit mai multor procente (din alea putine intrate in urna), a cit mai multor locuri in P.E. Si totusi…

Totusi, o intrebare tot ma mai framinta: cine sint ei, absenteistii? Un raspuns partial l-am gasit in Dilema veche de saptamina trecuta, care a avut ca tema de discutie clasa de mijloc. Am apucat abia saptamina aceasta sa citesc mai multe articole pe subiect, ocazie cu care am dat de doua pareri intimplator mai mult decit interesante in contextul discutat mai sus.

Intrebata, intr-un interviu, ce comportament social are clasa de mijloc, Cristina Craciun (consultant Unlock Research) a raspuns ca "accesul la informatie ii face tot mai responsabili social (…) Nu sint insa si suficient de responsabili din punct de vedere politic. Nu-i intereseaza prea mult politica, dar asta si pentru ca sint o clasa in cautare de modele politice de incredere". Aha!

La rindul lui, analistul politic Ciprian Ciucu emite si el o ipoteza care sustine dintr-un alt unghi explicativ cele afirmate de C. Craciun: "Categoria de oameni responsabili care platesc impozite din salariile sau veniturile lor cit sa mai tina cel putin un salariat de la stat (sau chiar o duzina, dupa posibilitati) nu reprezinta o tinta electorala si, prin urmare, nu sint reprezentati de partide din doua motive: (1) sint mai greu de prostit pentru ca in general sint mai educati si sesizeaza incoerenta politicilor economice si prin urmare (2) au un comportament electoral neglijabil. Pur si simplu nu se prezinta la vot". Aha bis!

In concluzie, o buna parte din clasa de mijloc (nebugetarii, in principal, deducem din argumentatia lui C. Ciucu), oameni informati adica si (tot mai) responsabili social, iata, par a da grosul absenteistilor teoretic cit se poate de dotati cu discernamint politic-civic. Si totusi, nici acestia nu voteaza.

Ce conteaza ca, din cauza comoditatii lor, un Corneliu Vadim Tudor invie politic din morti ca sa "reprezinte" Romania in Parlamentul European – deci si pe ei, cei scirbiti de politica, de politicienii romani, de cite-n luna si-n stele, dracu’ mai stie?!? Ce conteaza ca din cauza lenei si lehamitei lor civice, scaldata cu voiosie in apa calda a Marii Negre si stropita cu bere rece pe plaja ori la iarba verde, Gigi Becali ajunge si el sa cistige, in fine, niste alegeri, fie si pe lista partidului pe care PNG-ul sau l-a scos din cursele electorale recente?

Pai, cit sa conteze? Cit o ceapa degerata pe timp de crestere economica! Cum? E recesiune si criza economico-financiara mare? Nu s-a vazut defel. Marile orase, in frunte cu al mai mare, cu Bucurestiul-capitala, cica au fost golite in weekendul alegerilor. Tot electoratul cu niscaiva cheag a fugit de caldura fie la munte, fie la mare. Ce conteaza ca de data aceasta s-a putut vota oriunde in tara – ea, partea avizata, dar scirbita a electoratului nu s-a simtit datoare sa voteze. Pentru absenteistul cu ceva bani (suficienti cit sa-si permita o minivacanta ori de cite ori se iveste ocazia), cuvintul datorie mai spune ceva doar in sens economic. In sens civic-moral, e golit de sens. Bine ca au stiut altii sa profite de posibilitatea de-a putea vota oriunde punind la cale un desantat turism electoral – contra niscaiva cash dat unor prapaditi prin buzunarele carora chiar bate vintul crizei…

Asta este. PAS, Partidul Absenteistilor Scirbiti, a spus pas.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii