Partidul foştilor tehnocraţi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 22.09.2021

Partidul foştilor tehnocraţi

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Pe măsură ce MRI se va îndrepta către centrul arenei politice, iar atenţia opiniei publice va începe să vizeze programul, propunerile de politică publică, alianţele şi adversităţile sau, în fine, candidaţii pentru alegeri, această particularitate de naştere a noii formaţiuni va deveni mai puţin importantă.

În sfârşit, domnul Dacian Cioloş şi colaboratorii săi apropiaţi s-au hotărât să facă pasul înspre politica de partid. Aşa cum cei mai mulţi dintre cititorii acestui text ştiu deja, noua formaţiune se va numi „Mişcarea România Împreună” (MRI) şi îl va avea pe domnul Cioloş ca preşedinte-fondator. După parcurgerea procedurilor de înregistrare - o etapă ce poate dura destul de mult - ar trebui să urmeze organizarea unui congres şi alegerea structurilor de conducere, precum şi adoptarea unui program politic ce va clarifica, într-o mai mare măsură, opţiunile ideologice şi de politică publică ale noii formaţiuni. Se poate deja anticipa dorinţa iniţiatorilor de a rămâne în afara cadrului doctrinar tradiţional, dar e mai bine să aşteptăm înainte de a comenta. Pe de altă parte, se pot face anumite  consideraţii introductive despre noul partid, câteva dintre ele fiind prezentate mai jos.

În primul rând, noua grupare nu refuză termenul „partid”. În documentele de prezentare de pe website el este folosit, iar apelul semnat de domnul Cioloş se intitulează De ce un nou partid?. Fără a intra în detaliile relaţiei dintre conceptele de partid şi de mişcare politică - oricum, ea pare a fi, astăzi, în plin proces de redefinire - am putea observa că ultima ar presupune o dominantă „ascendentă” a fluxului de energie politică (dinspre bază înspre liderii-iniţiatori) şi o agendă politică definită limitată la un grup foarte restrâns de teme. Protestele sau alte momente de participare colectivă intensă favorizează naşterea unor astfel de mişcări. Spre exemplu, demonstraţiile anticorupţie de anul trecut ar fi putut constitui un mediu propice, dar nu s-a întâmplat nimic semnificativ.

Desigur că iniţiatorii MRI pot evidenţia numărul mare de simpatizanţi pe care i-a adunat Platforma România 100, un ONG creat anul trecut de domnul Cioloş tocmai pentru a pregăti şi ulterior pentru a complementa demersul de partid. Dar nu avem de a face cu un traseu de tip ascendent, în care cetăţenii - fie şi mobilizaţi de un lider recunoscut - îşi definesc o formă de exprimare politică. Ea este conturată în mod clasic, de sus în jos. La întrebarea Cine suntem noi? (o secţiune din manifetsul MRI), se răspunde foarte clar: „În noiembrie 2015 (…), la solicitarea responsabililor politici, în circumstanţe excepţionale, am format o echipă guvernamentală. Ne-am asumat să guvernăm şi să pregătim România pentru alegerile din 2016. (…) Am organizat alegerile din 2016 cu bună credinţă, cu responsabilitate şi cu respectarea cuvântului dat: acela că nu vom participa politic la ele”.

Este o recunoaştere clară a traiectoriei urmate: un ex-premier şi câţiva colegi din nucleul guvernului său îşi folosesc capitalul de simpatie şi încredere acumulat pe durata mandatului pentru a forma un partid. Este o traiectorie interesantă. De regulă, un partid formează guvernul şi-i inspiră programul şi acţiunea; acum, un fost şef de guvern adună în jurul său câţiva foşti miniştri, creează un partid şi îl legitimează în primul rând prin activitatea executivă din trecutul recent. Foarte rar se întâmplă asemenea fenomene în democraţiile aşezate, pentru că acolo arareori tehnocraţii devin „foşti tehnocraţi”. România, însă, nu este o democraţie aşezată.

De altfel, în manifest se afirmă clar: „Nu credem că tehnocraţia este o soluţie politică. Este doar un răspuns conjunctural la situaţii de criză şi nu se poate substitui democraţiei”. La rândul său, preşedintele-fondator foloseşte expresia „foşti tehnocraţi” : „Aţi fi vrut ca noi, cei câţiva foşti tehnocraţi, să fi fost prezenţi în politică până acum”. Este lăudabilă încercarea domnului Cioloş de a se desprinde de o etichetă ce nu mai este actuală, în ceea ce-l priveşte. Sigur că o democraţie are nevoie atât de politicieni, cât şi de experţi neafiliaţi, important este să ştii exact în care dintre categorii te situezi tu şi în care te situează publicul şi partenerii de joc. Spre exemplu, în toamna lui 2015, PSD şi ALDE l-au lăsat pe domnul Cioloş să-şi construiască echipa, i-au votat programul, dar ulterior s-au aşezat în fotoliile comode de opozanţi cu majoritate parlamentară, au legiferat cam tot ce au dorit şi au atacat în permanenţă guvernul, pentru a-şi maximiza şansele în alegerile din decembrie 2016. 

Dacă domnul Cioloş a devenit sau nu un „fost tehnocrat” abia acum sau încă din 2015-2016 este, până la urmă, o chestiune secundară. Pe măsură ce MRI se va îndrepta către centrul arenei politice, iar atenţia opiniei publice va începe să vizeze programul, propunerile de politică publică, alianţele şi adversităţile sau, în fine, candidaţii pentru alegeri, această particularitate de naştere a noii formaţiuni va deveni mai puţin importantă. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Urâţii învinşi

Cătălin ONOFREI

Urâţii învinşi

USR-PLUS a început deja să-şi piardă termenul de valabilitate şi poate că o perioadă de opoziţie, în care să demareze un amplu proces de deratizare a partidului, ar fi cel mai util lucru pentru viitor.  

Filmuletul zilei

opinii

Fanatici

Briscan ZARA

Fanatici

Nu este ieşire din această situaţie. Iubirea şi ura se hrănesc una din alta ca un şarpe care îşi înghite coada. Am intrat într-o carusel care ne ţine pe toţi ameţiţi şi care deja funcţionează din inerţie. Cine este, printr-un noroc, o întâmplare fericită, aruncat afară şi se trezeşte ca după o beţie are o singură regulă: fără iubire, fără ură şi fiecare pentru el!

10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

Ciprian IFTIMOAEI

10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

Pentru cei care trec pragul librăriilor, Fareed Zakaria este cunoscut publicului cititor din România prin lucrările „Viitorul Libertăţii. Democraţia neliberală în Statele Unite ale Americii şi în lume”, „Lumea postamericană”, „10 lecţii pentru o lume postpandemică”, apărute în traducere la Editura Polirom. Pentru această săptămână am ales să scriu despre „lumea postpandemică” a lui Zakaria deoarece este o carte emblematică pentru un curent de gândire care a căpătat o consistenţă redutabilă în relaţiile internaţionale, cu o opţiune fermă pentru abordarea globalistă şi regândirea suveranităţii naţionale în confruntarea cu probleme ca terorismul, migraţia, pandemiile, privilegierea instituţiilor internaţionale în rezolvarea problemelor globale, degajarea unei simpatii faţă de birocraţia europeană şi faţă de experţii/ consilierii ştiinţifici şi, pe alocuri, chiar pentru autoritarismul şi centralismul practicat de China în soluţionarea efectelor pandemiei de COVID-19.

La ceasul adevărului

Mihai DORIN

La ceasul adevărului

La debutul competiţiei interne i-am suspectat pe liderii PNL de existenţa unui pact secret de promovare a imaginii unui partid democrat, promotor neinhibat al competiţiei şi demn de încredere. Reformele pomise nu mai veneau (şi nici nu vor veni), guvernarea era în impas, iar coaliţia tot mai clar boicotată de liderii liberali şi de lupii tineri, care nu puteau admite cedarea unor ministere bănoase de către fostul premier Orban, în favoarea USR PLUS. 

pulspulspuls

Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

Iată, stimaţi telespectatori, userişti au ba, că am aflat în sfârşit care să fie motivul răzgândirii privind demisia în cazul conţilierului local Iulian Huşanu, cel prins de colegii noştri cu “raţa-n gură”, la contracte cu statul! 

Caricatura zilei

George, prietenul paharului

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.