Caută 
Pastilele de slăbit nu mai sunt un mit: ce va însemna viața sănătoasă și cum arată industria de miliarde din spatele ei
3 MIN
Medicamentele de slăbit au devenit o realitate. Dincolo de prafurile și substanțele ascunse în tot felul de suplimente alimentare, vândute ca leacuri minune, există și medicamente care au reușit să facă schimbări fundamentale în felul în care corpul percepe alimentația. Practic, o injecție de Ozempic pe săptămână dă senzație de sațietate la fiecare masă, după un consum moderat de alimente.
„Ziarul de Sănătate” explorează, în această ediție, care sunt riscurile obezității, ce înseamnă să fii supraponderal, cum arată un stil de viață sănătos și cum ar trebui să mâncăm pentru a nu căuta leacuri minune în farmacii. Dar am vorbit și cu cercetători pentru a înțelege care sunt mecanismele prin care aceste medicamente funcționează și am aflat că piața este pe punctul unei revoluții: niciodată lucrurile nu vor mai arăta la fel după ce vor apărea toate pastilele care sunt acum în stadii finale la studiile clinice.
Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 10
Puteți citi în continuare articolele din dosarul acestei săptămâni.
Ozempic, medicamentul minune aprobat în SUA recent pentru a combate obezitatea, și care chiar dă rezultate, nu a apărut din neant. În ciuda miilor de suplimente alimentare care invadează piața, recomandate a fi pentru slăbit, pentru metabolism sau altele similare, care nu au în spate nici cercetare serioasă, descoperirea Ozempic vine după zeci de ani de cercetare de laborator. „Ziarul de Sănătate” a discutat cu prof.dr. Radu Iliescu, prorector al UMF Iași, specializat în farmacologie, care a explicat că încă din anii 2000, de când obezitatea a devenit „noua pandemie”, se caută celebra pastila de slăbit.
„Ziarul de Sănătate” a discutat cu dr. Adina Rusu, nutriționist-dietetician, despre cum ar trebui să arate un regim alimentar sănătos pentru persoanele care nu doresc să ia în greutate sau care sunt deja supraponderale și își doresc să revină la o stare de normalitate. Specialistul a explicat că fiecare organism este diferit și nu există o dietă universală, aplicabilă tuturor, iar că cel mai des să mâncăm sănătos înseamnă să mâncăm cumpătat, introducând în dietă, sub forma diferitelor preparate, și alimente sănătoase. Genetica joacă însă un rol important: adesea se poate întâmpla să luăm în greutate fără a face excese ieșite din comun, excese care, în cazul altor persoane, nu duc la supraponderalitate sau obezitate.
Considerată cea mai frecventă și complexă boală metabolică, obezitatea este o problemă de sănătate în întreaga lume. Statisticile arată că la nivel mondial unul din șase adulți este obez, iar unul din trei adolescenți suferă de o formă de obezitate. Boala se asociază cu afecțiuni cronice severe precum diabetul zaharat de tip 2, apneea de somn, bolile de inimă sau de plămâni, diferite tipuri de cancer. Netratată, poate cauza complicații extrem de grave, reprezentând un factor de risc major pentru sănătate.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în România prevalența atât a obezității cât și a supraponderalității este de aproximativ 57% din populație. Datele statistice arată că jumătate dintre români sunt obezi. Nici în ceea ce îi privește pe copii nu stăm mai bine. Aceleași statistici arată că aproximativ 11% dintre copiii și adolescentii din România sunt obezi, iar 25% sunt supraponderali. Conform World Obesity Atlas 2023, rata de creștere a obezității în România până în 2035 va fi de 2,1%/an la adulți și de 5,6%/an la copii. Aceste cifre ne situează în rândul țărilor cu cea mai accentuată rată de creștere a obezității la copii.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
