"Este foarte bine cunoscută poziţia publică a Patriarhiei, care pledează ferm pentru respectarea cu rigoare a tuturor regulilor sanitare, pentru ordine, echilibru şi dialog instituţionalizat cu autorităţile, pentru împrietenirea credinţei cu raţiunea, pentru discernământ personal şi instituţional. Ceea ce pot adăuga este că, într-o situaţie cu potenţial conflictual ca cea apărută la Tomis, aşa cum este firesc să o facă în orice perioadă de criză care suscită discuţii şi momente tensionate în spaţiul de intersectare a cultelor cu statul, organismul care trebuie să se implice ca mediator în iniţierea şi întreţinerea unui dialog instituţionalizat între guvern şi Cultele religioase este 'Secretariatul de Stat pentru Culte'", afirmă Bănescu într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

El susţine că "acest organism guvernamental are ca datorie fixată de lege inclusiv amenajarea acestui necesar şi firesc dialog în vederea identificării unor soluţii adecvate realităţii create de o criză şi a obţinerii predictibilităţii legate de măsurile ce se impun şi trebuie aplicate în ea", pentru că "este o datorie a statului să fie predictibil în relaţia cu cultele şi să protejeze libertatea religioasă de orice posibilă lezare a acesteia sau de suspiciunile ce pot apărea in legătura cu ea".

"Inclusiv în acest caz concret, nu Patriarhia Română, din care Arhiepiscopia Tomisului este parte constitutivă, ci "Secretariatul de Stat pentru Culte" are obligaţia onorantă de a se implica în medierea unei situaţii în care trebuie deplin lămurită atât responsabilitatea Arhiepiscopiei Tomisului de a respecta măsurile sanitare impuse în contextul carantinei locale, cât şi a autorităţilor care aplică aceste măsuri. Sunt convins că Biserica/Arhiepiscopia Tomisului va fi prezentă şi deschisă oricând la acest dialog pentru care a pledat constant chiar de la începutul pandemiei", consideră Bănescu.

Vasile Bănescu subliniază că "statul are mandatul de a garanta libertatea religioasă, nu cultele, nu Biserica, nu Patriarhia".

"Cultele şi credincioşii sunt beneficiarii libertăţii religioase garantată prin Constituţie. Greutatea responsabilităţii de a proteja pacea socială, oferind condiţii şi soluţii în perioade de criză, se află în primul rând pe umerii statului, care are obligaţia să motiveze limpede restricţiile şi, într-o asemenea situaţie de dureroasă criză comunitară, să invite cultele religioase la dialog. Acestea, în orice democraţie autentică, nu sunt nici anexe ale statului, nici adversare ale acestuia, ci, aşa cum bine s-a văzut în contextul crunt al pandemiei, partenerele sale sociale cele mai eficace. Dialogul care trebuie purtat cu reprezentanţii cultelor, ai Bisericii, este prin natura şi intenţia lui firească unul benefic pentru toate părţile implicate în el. Deci pentru sănătatea democratică şi socială a întregii noastre societăţi", a mai spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, i-a transmis miercuri seară o scrisoare deschisă premierului Ludovic Orban în care susţine că măsurile impuse în contextul pandemiei de COVID-19 generează "abuzuri" împotriva clerului şi credincioşilor, deoarece aceştia sunt împiedicaţi să desfăşoare datinile bisericeşti.

Înaltul ierarh a atras atenţia că ar putea apărea o situaţie conflictuală în contextul împiedicării credincioşilor din toată ţara să ia parte la tradiţionalul pelerinaj de la mânăstirea şi peştera din satul constănţean Ion Corvin, organizat la praznicul Sfântului Apostol Andrei, pe 30 noiembrie.

Premierul Ludovic Orban l-a îndemnat joi pe Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, să susţină respectarea regulilor, deoarece acestea sunt impuse pentru a proteja sănătatea.

"Sfatul meu sincer către Înaltpreasfinţia Sa Teodosie este să îndemne credincioşii la respectarea regulilor, pentru că aceste reguli nu sunt făcute ca să împiedice credincioşii să se roage sau să participe la pelerinaje sau alte activităţi, ci sunt făcute ca să apere sănătatea şi eu cred că orice om trebuie să aibă grijă de sănătatea oamenilor", a spus Orban. AGERPRES