Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Patriarhului Chiril, un KGB-ist cu state vechi, cu avion şi yacht la scară

GALERIE
Chiril
  • Chiril
- +

Vizita patriarhului Chiril la Bucureşti va fi întoarsă pe toate feţele de presa din România. Cum informaţiile publice despre viaţa şi activitatea întâi stătătorului Bisericii Ortodoxe Ruse (BORu) sunt contradictorii, ar fi util să-i fixăm reperele biografice.

S-a născut la 20 noiembrie 1946, într-o familie de preoţi. Studiază la Seminarul şi Academia Teologică din Leningrad, între 1965-1970. Vladimir Mihailovici Gundeaev se călugăreşte la 3 aprilie 1969, devenind monahul Chiril. Decisivă pentru cariera lui bisericească a fost protecţia oferită de mitropolitul Nikodim, care-l angajează pe tânărul absolvent drept secretar particular, în august 1970. Destoinic agent KGB, Nikodim (nume de cod “Sviatoslav”) a fost ales în aprilie 1960, de către preşedintele KGB, Alexandr Nicolaevici Şelepin pentru a conduce Departamentul de relaţii externe al Patriarhiei. Acest Departament era o instituţie a KGB-ului în sânul Bisericii. Infiltrarea BORu de către CeKa-GPU şi GRU a început încă din timpul Războiului Civil şi a continuat în cursul anilor 1920. Deci, controlul serviciilor secrete sovietice asupra relaţiilor externe ale Bisericii, şi nu doar asupra acestora, era stabilit încă din anii ’20, cu câteva decenii înainte de naşterea celui care avea să devină patriarhul Chiril.

Tânăr înalt, arătos, cult, poliglot, Chiril este trimis în 1971 în Elveţia, ca reprezentant al BORu la Consiliul Mondial al Bisericilor, organul central al mişcării ecumenice, înfiinţat la Amsterdam, în 1948, şi care avea sediul la Geneva. Este activ, eficient, pune multă pasiune în apărarea poziţiilor regimului sovietic. Promovează rezoluţii, iar la cele antisovietice, pe care nu le poate bloca, iese din sală. Oricum, întreaga sa activitate de la Geneva este atât de falsificată astăzi în Rusia, încât Chiril apare ca un veritabil disident, care combătea Uniunea Sovietică din Elveţia, unde-l trimisese Patriarhia Moscoveiş1ţ. Trei ani mai târziu, în 1974, la 28 de ani, Chiril a devenit cel mai tânăr rector din istoria seculară a Seminarului şi Academiei Teologice din Leningrad. Printre primele măsuri luate: a introdus orele de educaţie fizică. Şi acest capitol din biografia sa este falsificat, naraţiuni recente făcând din el un luptător împotriva KGB din Leningrad. Nimic mai fals. În martie 1976 a fost întronat episcop de Vâborg, iar doi ani mai târziu, numit adjunct al preşedintelui Departamentului pentru relaţii externe al BORu. În 1984, Chiril a fost avansat arhiepiscop de Smolensk, iar din aprilie 1989, după modificarea denumirii eparhiei de Smolensk şi Kaliningrad. În noiembrie 1989, devine preşedinte al Departamentului pentru relaţii externe, un fel de minister de externe al Patriarhiei Moscovei. În februarie 1991, prin decretul patriarhului Alexei II, Chiril a fost avansat mitropolit.

Vlăstar al KGB-ului

Aceasta este partea văzută a carierei sale. Partea mai puţin cunoscută a fost dezvăluită în 1992 de o comisie a Sovietului Suprem, înfiinţată la iniţiativa unui disident autentic. Investigaţia a relevat că întreaga ierarhie a BORu era legată de KGB. Numele de cod al lui Chiril era “Mihailov”. Presa vremii, mai ales populara revistă “Soverşenno sekretno” (Strict secret) a publicat detaliile. Ierarhii nu aveau doar nume de cod, unele funcţii erau echivalate cu grade superioare din KGB, cum era cazul patriarhului Alexei II, care era colonel. La vremea respectivă, informaţia nici măcar n-a fost contestată de cei vizaţi de dezvăluiri. Nici un om cât de cât alfabetizat, care avea o idee cât de vagă despre ce însemna comunismul sovietic, nu şi-ar fi închipuit că putea cineva să facă o cât de mică carieră fără “binecuvântarea” KGB-ului.

Dar astea erau detalii care nu-l puteau distrage pe Chiril de la o îndeletnicire în care a excelat, anume aceea de a face bani. În timpul primului mandat al lui Boris Elţin, Chiril s-a lansat în afaceri profitând de scutirile fiscale acordate Bisericii, de către preşedintele Rusiei. A început cu vânzarea ajutoarelor umanitare occidentale care soseau în Rusia şi care erau comercializate de firme care aparţineau Departamentului pentru relaţii externe, condus de către Chiril. A acumulat o avere colosală, alimentată de importurile de ţigări şi alcool. De altfel, în acei ani, prin structurile comerciale ale Patriarhiei Moscovei erau importate nu mai puţin de un sfert din totalul ţigărilor care ajungeau în Rusia. Dar activităţile comerciale ale BORu nu se limitau la ţigări şi alcool, ele mergeau mult mai departe. De pildă, firmele Patriarhiei se ocupau şi de comercializarea diamantelor şi s-au lansat şi în afaceri cu petrol. Mai mult chiar, Departamentul de relaţii externe a fondat banca “Peresvet”, care după peste două decenii de activitate, în vara acestui an, a fost preluată de către Banca “Rosnefti”.

Poziţia lui Chiril în sânul înaltului cler ortodox era atât de puternică încât, în momentul morţii lui Alexei II, nimeni nu s-a îndoit că va fi ales patriarh. Şi a fost ales de Adunarea locală (Pomestnîi Sobor), la începutul anului 2009. Este al 16 patriarh din lunga istorieş2ţ a Patriarhiei Moscovei şi întregii Rusii.

Ultimele decenii scurse de la destrămarea Uniunii Sovietice sunt o perioadă fastă pentru Biserică, a cărei influenţă creşte constant în societate. Biserica s-a menţinut printre cele mai populare instituţii din Rusia. Încrederea în BORu este depăşită, în ultimii ani, doar de cea în preşedintele Putin şi în Armată. În octombrie 2015ş3ţ, la capitolul încredere, Vladimir Putin avea 80%, Armata 64%, Biserica 53%, în vreme ce Presa abia dacă ajungea la 20%, iar Justiţie la 21%. Numărul celor care se declară credincioşi a crescut şi el, într-un sfert de secol, de la 31% la 72%. Procentul celor care cred în Dumnezeu, a crescut de la 38 (în 1991) la 56 (în 2008). În timpul acesta, numărul celor care cred în viaţa de apoi, a rămas – în mod straniu – constant, 32%.

Patriarhia S.R.L.

Chiril a recuperat în doar câţiva ani mai multe proprietăţi confiscate de statul comunist decât reuşise Alexei II în decenii. În 2010, cu sprijinul preşedintelui Dmitri Medvedev, a promovat un proiect de lege votat de Dumă, care a facilitat restituirea proprietăţilor. Tot Medvedev i-a oferit patriarhului, în 2011, o reşedinţă chiar în Kremlin, una dintre cele mai militarizate zone administrative din întreaga lume. Astfel că, patriarhul deţine un adevărat imperiu locativ: trei palate plus un apartament somptuos în Moscova, o vilă în Elveţia, la care se adaugă avion şi yacht personale. Papa de la Roma probabil că păleşte de invidie. De altfel, instituţia BORu s-a dezvoltat în Rusia, într-un ritm ameţitor. În 28 de anişşş4ţ, numărul diocezelor a sporit de la 76 în 1988, la 293, în anul 2016; numărul de episcopi de la 74 a crescut la 282; cel de parohii de la 6.900 la 35.000; iar de mănăstiri de la 22 la 926.

Relaţia specială pe care patriarhul o are cu Kremlinul a facilitat organizaţiilor apropiate de BORu accesul la o finanţare generoasă din granturile prezidenţiale. Printre beneficiari se numără nu atât cei care au grijă de bătrâni şi săraci, cât mai ales asociaţiile care promovează agenda geopolitică a Kremlinului, cum este Uniunea Tineretului Eurasiatic, Institutul pentru studii eurasiatice, ca şi alte grupuri de tineri “patrioţi”, apropiate de putere.

Nici Chiril nu poate rămâne dator. Astfel că, în timpul protestelor din iarna 2011-2012, împotriva falsificării alegerilor parlamentare dar şi a campaniei prezidenţiale, patriarhul a condamat public demostraţiile, i-a trimis înapoi în case pe manifestanţi şi i-a îndemnat să se roage. De altfel, această poziţie demonstrează că patriarhul este coerent cu sine însuşi. În acea periodă, Chiril a declarat cu mai multe ocazii că “drepturile omului sunt un pretext de a ataca valorile naţionale”. Iar Occidentul, unde sunt promovate drepturile omului, este în criză, într-una “foarte profundă”. Aşa că lumea mai poate fi salvată doar de către ortodocşi: “Ţările în care majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi au vocaţia de a arăta lumii exemplul de construcţie al unei economii şi unui guvern popular conforme cu principiile şi idealurile creştine”. Chiril a participat activ în ultimii ani la evoluţia represivă şi xenofobă a regimului, promovând insistent aşa-numita lege de apărare a drepturilor creştinilor. A susţinut legea agenţilor străini şi pe cea a organizaţiilor indezirabile, adoptarea cărora a dat o lovitură mortală asociaţiilor şi organizaţiilor non-profit din Rusia. Prin discursurile sale, înaltul cler ortodox consolidează percepţia indusă de putere că opoziţia politică şi asociaţiile societăţii civile sunt o veritabilă coloană a 5-a, coruptă de banii Occidentului, că ele promovează valorile civilizaţiei occidentale care sunt incompatibile cu valorile, cultura şi civilizaţia Rusiei.

Chiar pe subiectul crimelor sovietice, pe care patriarhul avea un discurs anti-comunist, în prezenţa lui Putin, Chiril şi-a nuanţat discursul, ajungând să ia apărarea lui Stalin, ale cărui crime “nu trebuie să eclipseze aspectele pozitive” şi a subliniat faptul că perioada Marii Terori a fost şi o epocă de renaştere şi modernizare a ţării.

CITIŢI TEXTUL INTEGRAL AICI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri