Patrimoniul cultural - element de identitate naţională în anul Centenarului
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 27.02.2021

COMUNICAT DE PRESĂ

Patrimoniul cultural - element de identitate naţională în anul Centenarului

GALERIE
camelia gavrila
  • camelia gavrila
- +

Anul 2018, declarat Anul Patrimoniului European, ne îndeamnă să reflectăm asupra valorilor și sensurilor culturii în definirea identității noastre şi să ne aplecăm cu mai mult interes asupra aspectelor de ordin cultural şi istoric ce ne caracterizează destinul național.

În acest sens, Uniunea Europeană semnalează cu îngrijorare starea unor monumente culturale semnificative, importanţa acestora la nivel național și universal, dar și urgența promovării, protejării și valorizării fragmentelor de cultură, artă, istorie ce aparțin patrimoniului european comun, a subliniat în Plenul Camere Deputațiilor, prof. dr. Camelia GAVRILĂ.

Declarația politică susținută de deputatul ieșean se referă la „dubla dimensiune spirituală și materială a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, în sens propriu, la nivel pragmatic, dar şi din punct de vedere simbolic, spiritual, acestea reprezentând o expresie a valorilor, a credinţelor și tradiţiilor naţionale, pentru că, în esență, cultura și valorile patrimoniale sunt fundamentul solid și irevocabil al identităţii unui popor”.

„Patrimoniul cultural reprezintă o sinteză aproape perfectă a interferenței demersului creativ al ființei umane cu ambientul natural, armonie susținută prin trecerea timpului, probând permanența unor aspirații și valori, inspirând generaţiile noi pentru continuarea proiectelor creative de dezvoltare umană şi de creştere implicita a  calităţii vieţii colective. Tot în acest sens, patrimoniul cultural este elementul primordial de legătură între trecut și prezent, între  generaţiile vechi şi noi, amintind de aspirațiile, jertfele, dar și reuşitele unor lumi apuse, fiind în acelaşi timp și deschidere a prezentului printr-un angajament natural și firesc pentru conservare, prețuire, dar și inovare sau dezvoltare”.

Esenţa unei culturi se regăsește în patrimoniul cultural, se transpune sugestiv și în elemente concrete, tangibile, reprezentate de monumentele istorice, statui, biserici, cetăți, catedrala, sinagogi, muzee, forme artistice, elemente de arhitectură, repere ale civilizaţiei unui popor, ale unui neam, menite să păstreze vie amintirea unui eveniment, a unei personalităţi, a unui timp anume.

Deputatul PSD Camelia Gavrilă subliniază că programul de Guvernare al PSD acordă o atenție deosebită domeniului cultural în abordarea complexă pe care o propune societății românești în orizontul anilor 2020 - 2025, preocuparea pentru valorificarea şi conservarea patrimoniului existent rezultând din faptul că, în general, cultura este considerată elementul definitoriu al identității naţionale.

În judeţul Iaşi, lista monumentelor istorice cuprinde un efectiv de 1630 de obiective, dintre care 828 sunt obiective arheologice, 703 monumente de arhitectură, 53 monumente de for public, iar 46 sunt monumente memoriale. Printre acestea, regăsim exemple de bune practici, de finalizare a lucrărilor de restaurare pentru monumente de referință: Palatul Culturii, care are valoare emblematică pentru Iaşi, impresionantă împletire de stiluri arhitecturale - neogotic, romantic şi neobaroc,  Mănăstirea Golia, monument ridicat în secolul al XVI-lea, Teatrul Național, bijuterie artistică a arhitecților vienezi Fellner și Helmer sau Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

Politicile culturale şi de sprijin al patrimoniului cultural trebuie susţinute printr-o bună colaborare a instituţiilor, o implicare activă, ce include şi efortul financiar, dar și inițiativa managerială. Consiliul Judeţean Iași, în parteneriat cu ministerele de resort, a demarat programe ce vizează reabilitarea unor monumente şi clădiri istorice integrate în patrimoniul naţional, precum: Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul”, restaurarea Muzeului „Vasile Pogor”  și a Muzeului „Nicolae Gane”. Apreciem și demersurile Primăriei Municipiului Iași pentru demararea proiectului de reabilitare a Mănăstirii Frumoasa din Iași.

Deputatul ieșean atrage atenția, însă și asupra  unei ”liste negre” a monumentelor din Iași care sunt deteriorare si aparent abandonate: Clădirea Filarmonicii, Ruinele Curţii Domneşti din Iaşi, situl arheologic ”Cetatea geto-dacică de la Cotnari”/situl Cătălina, Castelul Sturdza din Miclăuşeni, Palatul Cantacuzino Pașcanu, ridicat în jurul anilor 1640-1650 în Pașcani sau Conacul Rosetti - Catargiu din Răducăneni.

Paradoxal, ne prindem în Hora Unirii, în amintirea momentelor istorice din 1859 sau ale celor din anului 1918, în Piaţa Unirii,   lângă un edificiu aflat într-o stare gravă de deteriorare  Palatul Braunstein, deși este o clădire valoroasă și simbolică de la începutul secolului XX.

Cultura nu trebuie  să fie acoperită de pânze pentru a atenua degradarea și indiferența, amânarea unor finanțări și, de multe ori, ignorarea Iașului. Valorificarea patrimoniului cultural prin reabilitarea monumentelor istorice poate aduce avantaje în plan cultural, economic, dar şi social, acestea pot fi incluse în trasee turistice, determinând inclusiv sporirea directă sau indirectă a  resurselor bugetare, a activităților sociale ce pot fi desfășurate în clădirile refăcute. Cu siguranţă, un peisaj cultural bogat, bine valorificat și plasat în lumină, duce la dezvoltarea turismului, a vieții sociale în general.

În concluzie, în Anul Patrimoniului European inițiativele Guvernului și demersurile parlamentare trebuie să-și îndrepte atenţia mai ales în direcţia monumentelor semnificative ce trebuie reabilitate, aceasta fiind nu doar o responsabilitate, ci și o datorie morală, o dovadă de respect faţă de istorie, faţă de momentele emblematice din trecut, față de județul Iași de multe ori dezavantajat în alocările bugetare, pentru că, prin împletirea paginilor de istorie cu cele de artă și cultură, intrăm în circuitul valorilor perene, salvate de eroziunea timpului și a uitării.

Mai multe informații regăsiți pe site-ul www.cameliagavrila.com.

 

Deputat PSD de Iași
Prof. dr. Camelia GAVRILĂ
PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Dan CONSTANTIN

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Este un domeniu care cere mai ales creativitate, înţelegerea modului de business şi o conexiune bună la internet.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Mituri şi inerţii

Alexandru CĂLINESCU

Mituri şi inerţii

În ura faţă de „trădătorul” Pacepa acţionează două mituri: mitul Securităţii „patriotice”, care ne-a apărat de duşmani (mai ales de sovietici) şi mitul lui Ceauşescu mare patriot, omul care a făcut o sumedenie de lucruri bune şi care a schimbat faţa României. Aceste două mituri sunt de o deconcertantă tenacitate şi e uşor să ne convingem dând o simplă „raită” pe Facebook.

Cel mai modest dintre pământeni (III)

Neculai SEGHEDIN

Cel mai modest dintre pământeni (III)

La 32 de ani Armstrong îşi trăieşte tragedia vieţii: pierderea fiicei sale, Karen, în vârstă de doi ani, în urma unei tumori la creier. El nu va mai vorbi cu nimeni despre acest fapt, nici măcar cu soţia sa, Janet. Momentul este redat în filmul „First man/ Primul om”, realizat în 2018, la şase ani după moartea astronautului.

„Deşoşocizarea” AUR

Nicolae CREŢU

„Deşoşocizarea” AUR

La cum merg treburile în politichia românească, perspectivele de „spectacol” public al tupeului şi imposturii, din păcate, sunt din ce în ce mai… înfloritoare.

pulspulspuls

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Multă lumea ne-a sunat să ne întrebe ce se întâmplă cu ultima acţiune a procurorilor de anticorupţie, cea care îl vizează pe Mugurel care bea Ciuc, viteazul penelist care a păstorit cândva şi pe plaiurile noastre. 

Caricatura zilei

Bloc lângă vilă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.