anunturi
grandchef
Mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 30.11.2022

Comunicat de presă

Patrimoniul cultural - identitate, reziliență și moștenire pentru generațiile viitoare! (P)

GALERIE
Liviu BratescuNL
  • Liviu Bratescu
  • NL
- +

Marcăm astăzi, 16 noiembrie, Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, domeniul în care țara noastră a făcut pași semnificativi în ultimele decenii în propunerea și includerea unor elemente de patrimoniu național pe lista monumentelor, dar și în direcția protejării și prezervării acestuia.

Patrimoniul cultural al unui stat are un rol direct în viața fiecărui cetățean și a fiecărei comunități, pentru că ajută la definirea identității și la procesul de dezvoltare. El devine o forță pentru fiecare comunitate, pe care o regăsim în mai multe domenii – de la cel cultural la cel economic sau turistic. România i-a acordat patrimoniului cultural național un rol și mai important, acesta devenind domeniu al infrastructurii critice naționale. Adică statul român consideră patrimoniul, începând cu anul 2019, ca fiind un element esențial al sistemului, pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății, iar perturbarea sau distrugerea lui ar avea un impact semnificativ la nivel național și, dacă ne gândim la siturile recunoscute ca parte a patrimoniului mondial, ar lipsi moștenirea culturală mondială de elemente importate pentru înțelegerea identității din această parte a Europei.

Din păcate, patrimoniului național din România îi lipsesc astăzi măsurile concrete care să îl transforme în ceea ce reprezintă în majoritatea statelor europene: o resursă importantă pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială, cu un potențial  mare de revitalizare a zonelor urbane și rurale, precum și de promovare a unei dezvoltări sustenabile. Pentru aceasta nu ne lipsesc doar resursele financiare, ci și un cadru legislativ ancorat în realitățile actuale, modern și suplu, aflat în slujba interesului valorificării și prezervării patrimoniului românesc.

În ultimii ani, în România, s-au realizat câțiva pași în acest sens, precum elaborarea unui nou Cod al Patrimoniului (dar care astăzi nu este adoptat), elaborarea de noi mecanisme de finanțare pentru restaurarea la nivel local sau național, dar și investiții în vederea protejării și revitalizării domeniului patrimoniului prin accesarea de fonduri europene sau a unor împrumuturi externe. Un exemplu este amplul Proiect privind reabilitarea patrimoniului construit și modernizarea unor clădiri culturale din România, finanțat ca urmare a Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), în valoare de 216 milioane de euro, care vizează opt obiective de investiții din mai multe regiuni ale țării și care va duce la o îmbunătățire a infrastructurii culturale din România. Este un proiect început de echipa liberală de la Ministerul Culturii din anul 2020.

Pentru a dovedi faptul că ne pasă de soarta patrimoniului național, nu este suficient să-l declarăm infrastructură critică a statului român, ci trebuie să asigurăm cadrul legislativ și financiar care să asigure prezervarea și valorificarea acestuia de către toți cei implicați în deținerea și protejarea elementelor de patrimoniu. Este nevoie de înțelegerea necesității, dar, mai ales, a urgenței de a acționa în sprijinul patrimoniului național, deoarece timpul și nepăsarea sunt astăzi cei mai mari dușmani ai acestuia.

În acest sens, în perioada următoare, voi iniția o serie de amendamente și propuneri legislative care să faciliteze, simplifice și impulsioneze acțiunile de restaurare, conservare și valorificare economică a patrimoniului, care să încerce înlăturarea principalelor impedimente în procesul de salvgardare a bunurilor patrimoniale naționale. Aceste propuneri pe care le voi face vor oferi cadrul adecvat pentru a da o șansă unor elemente culturale care ne definesc să treacă testul timpului, să ajute comunitățile în procesul lor de dezvoltare durabilă. Pentru că protejarea patrimoniului reprezintă, pe lângă o datorie pentru generațiile trecute de la care îl moștenim, o responsabilitate pentru prezent în vederea păstrării identității naționale și utilizării lui în mod sustenabil, dar și o obligație pentru a-l transmite generațiilor următoare, astfel încât să contribuie la capacitatea de reziliență a societății românești la provocările viitorului.  

Să nu uităm că printre drepturile omului se numără și acela de a asigura fiecărui cetățean și tuturor comunităților, pe acela de a cunoaște, utiliza, întreține, a face schimb și a beneficia de propria moștenire culturală.  Să nu-i privăm pe copiii noștri de acest drept – de a se bucura de elementele de identitate ale poporului român. Patrimoniul cultural este propria noastră identitate, individuală și națională, dar, cu puțin interes, deschidere și unitate poate fi și o importantă resursă a prezentului și a viitorului!

Liviu BRĂTESCU

Senator PNL Iași

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Upgrade pe flancul estic al NATO

Lucian DÎRDALA

Upgrade pe flancul estic al NATO

Agenda miniştrilor de externe nu se putea limita la situaţia din estul Europei, dată fiind anvergura geopolitică globală a Alianţei. Vom vedea, probabil, un efort de consolidare a unei poziţii unitare faţă de China, principalul competitor strategic al Occidentului.

opinii

Mândru că sunt

Florin CÎNTIC

Mândru că sunt

De Ziua Naţională, pe lângă pocnetele sticlelor de şampanie şi exploziile artificiilor, mai stăruie un zgomot de fond: concertul înfundat al pumnilor bătuţi în piept de compatrioţii care, asemenea popcornului în tigaia încinsă, se înfoaie bombastic, „mândri că sunt români”.

Să nu-i jignim pe ruşi

Radu PĂRPĂUȚĂ

Să nu-i jignim pe ruşi

Aşa spunea preşedintele Macron cu ceva timp în urmă: Vai, vai, să nu-i jignim pe ruşi!

Muzicieni români în lume

Alex VASILIU

Muzicieni români în lume

Este titlul potrivit unei rubrici săptămânale de ziar, al unei emisiuni radiofonice cu acelaşi ritm de difuzare pentru că, fără intenţia părtinirii Eutherpei faţă de alte muze artistice, în limbajul sonor cult se exprimă pe înţelesul auditorilor de pretutindeni cei mai mulţi autori şi interpreţi români. Aleg numai câteva exemple:

pulspulspuls

Pro şi contra părintelui Calistrat, căruia pe drept i se mai spune şi „Ciocanul Sfântului Vasile”

Pro şi contra părintelui Calistrat, căruia pe drept i se mai spune şi „Ciocanul Sfântului Vasile”

Multă lume îl sună pe amicul nostru Archibald Tănasă ca să pună o vorbă bună în dreptul părintelui Calistrat, căruia după moliftelnic i s-ar mai putea spune şi „Ciocanul Sfântului Vasile”, în engleză „Master of monk’x boxing”, sau „Ninja de la Vlădiceni”, după ce a pocnit şi a trântit la pământ una sau două enoriaşe la intrarea în mănăstirea unde slujea. 

Caricatura zilei

Iohannis, cu așteptările înșelate

Editia PDF

Bancul zilei

Tata, tata! Avem lupi în bloc? Nu, puiule, vecinii îsi citesc facturile la curent si gaze!

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.