Patru seri în piaţă, patru observaţii
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 23.01.2022

Patru seri în piaţă, patru observaţii

GALERIE
cosmin pasca
  • cosmin pasca
- +

Dacă marile oraşe nu vor înţelege să împartă picături de secol 21 până în ultimul cătun, ne vom face ţăndări cu lanterne cu tot. 

Liderii PSD au admis că iau în calcul retragerea ordonanţei sâmbăta trecută, la scurt timp după ce preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a anunţat că CCR va lua o decizie până pe 11 februarie. Intuiesc un mesaj tranşant din partea magistraţilor, transmis pe canale neoficiale: “Lăsaţi-o baltă, vă faceţi de râs. Nu contaţi pe noi la numărat milionul”. Sigur, nu putem exclude nici cealaltă variantă. Judecătorii i-au asigurat pe liderii PSD că vor “albi” ordonanţa şi le-au trasat misiunea să potolească mai întâi strada. Ar fi cel mai sinistru scenariu de manipulare publică de după Revoluţie. În ambele cazuri, să nu ne amăgim. Judecătorii CCR provin din rândul politicenilor sau sunt numiţi politic. Ca urmare, deciziile lor vor avea mereu o doză ridicată de “interes” personal. Altfel spus, “strada” va câştiga toate războaiele atâta timp cât va deţine “majoritatea” la Curtea Constituţională. Se întâmplă şi la case mai mari. Urmăriţi dezbaterile şi mizele pur politice care premerg numirii judecătorilor la Curtea Supremă a SUA.

Simpatizanţii PSD nu au resimţit marele şoc duminică, atunci când au ieşit 600.000 de oameni în stradă, ci a doua zi, când numărul protestatarilor a scăzut considerabil. Ei chiar erau convinşi că nu e un miting împotriva unei ordonanţe, ci împotriva unei guvernări PSD. Mulţi dintre ei n-au înţeles nici până astăzi de ce să îngheţi seară de seară pentru trei articole de lege. La alţii “rotiţele” au început să se învârtă. De la o zi la alta, am remarcat în ochii unor pesedişti priviri parţial nedumerite, dar admirative.

România marilor oraşe s-a schimbat profund în ultimii 3-4 ani. Nu mai mult. În ultimii 3-4 ani. E ceea ce-i scapă Alinei Mungiu Pippidi şi celor care îi ţin isonul. Investiţiile din zona IT şi dezvoltarea industriilor creative au reuşit să păstreze în ţară zeci de mii tineri care în anii ’90 şi primul deceniu al anilor 2000 fugeau unde vedeau cu ochii. Unii dintre cei plecaţi au început să se întoarcă. Creşterea exponenţială a zborurilor externe s-a tradus printr-o schimbare de paradigmă. De ce să pleci dacă locuieşti la 2-3 ore de Munchen, Londra sau Barcelona? De ce să te întorci dacă munceşti la 2-3 ore distanţă de Iaşi, Cluj-Napoca sau Timişoara? Reţelele sociale au comprimat şi mai mult distanţele. Geografia a devenit irelevantă. Eşti tot timpul alături de “ai tăi”. Reţelele sociale au liberalizat oferta liderilor de opinie. Sute de amici preiau şi distribuie frânturi de activism civic promovat până mai ieri chiar de Alina Mungiu Pippidi. Dincolo de toate, justiţia a făcut aerul marilor oraşe mai respirabil. Până marţea trecută, când am ieşit în stradă cu o senzaţie acută de sufocare.

Toate aceste transformări s-au petrecut în ultimii 3-4 ani. Şi nu sunt ireversibile. Pentru că mutaţiile s-au produs doar în ADN-ul marilor oraşe. Altfel, falia dintre urban mare şi rural/ mici oraşe s-a adâncit. Iar frustarea celor care simt că rămân în urma istoriei se va strânge ca un elastic în jurul oglinzilor în care ne admirăm tinereţea, frumuseţea şi libertatea. Cu cât vom înainta mai mult, cu atât mai bruscă ne va fi prăbuşirea. Dacă marile oraşe nu vor înţelege să împartă picături de secol 21 până în ultimul cătun, ne vom face ţăndări cu lanterne cu tot. Să nu aşteptăm nimic de la guvern. Mânat de bune intenţii, Dacian Cioloş urma să lărgească această prăpastie, acordând prime de relocare din regiunile sărace spre cele mai dezvoltate. Aceasta e o provocare pentru comunităţile locale. De comun acord, dar urgent, instituţiile publice, societatea civilă şi companiile private trebuie să elaboreze strategii prin care să împingă dezvoltarea dincolo de zidurile cetăţii. Altfel, mai devreme sau mai târziu, cetatea va fi din nou asediată.

PS. Oops! CCR a dat câştig de cauză Guvernului în prima decizie. Ne paşte cel mai sinistru scenariu?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Avem selecţioner!

Nicolae GRECU

Avem selecţioner!

Dinspre conclavul de la „Casa Fotbalului” se iţesc dâre de fum alb, numai că cine e alesul rămâne un mister.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (4)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (4)

Autorul prezintă în continuare procesul rapid de dispariţie a ţărănimii prin colectivizarea comunistă a agriculturii, aşa cum l‑a perceput în propria copilărie.

Din bucătăria rugăciunii

pr. Constantin STURZU

Din bucătăria rugăciunii

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a consacrat 2022 ca fiind "Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi "Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigore Palama şi Paisie de la Neamţ”. De fapt, şi când vorbim despre sfinţii isihaşti, tot despre rugăciune vorbim. Adică despre ceea ce ne orientează spre Dumnezeu.

Economia, ştiinţă sau pseudoştiinţă?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Economia, ştiinţă sau pseudoştiinţă?

„Când teoria matematică este arbitrul suprem al adevărului, devine dificil să vedem diferenţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă. Rezultatul sunt oameni precum judecătorul din procesul lui Evangeline Adams sau Fiul Raiului din China antică, care au încredere în exactitatea matematică a teoriilor fără a lua în considerare performanţele lor - care confundă matematica cu ştiinţa, raţionalitatea cu realitatea.” (Levinovitz, 2016)

pulspulspuls

Atenţiune, atenţiune! Ta-ra-ram, ta-ra-ram: iaca noua împărţeală a dregătoriilor moldave!

Atenţiune, atenţiune! Ta-ra-ram, ta-ra-ram: iaca noua împărţeală a dregătoriilor moldave!

Veşti noi pe astăzi, stimaţi telespectatori, multe “bombă”, despre noua împărţeală de posturi de şefi regionali din Moldova, la instituţiunile ce au sediul, multe din ele, taman la Iaşi. 

Caricatura zilei

Fără certificat verde în UK

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X