Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 13

În cei 40 ani de când operează, medicul spune că a reparat peste 15.000 de inimi, iar cea mai lungă operație pe cord a durat 72 de ore și a fost efectuată împreună cu dr. Răzvan Vasile și dr. Eugen Săndică, cunoscut chirurg cardiovascular și actualmente coordonatorul Centrului de Malformaţii Cardiace Congenitale „Bad Oeynhausen” din Germania.

„Sunt mai multe elemente în această ecuație. Este vorba de un element care ține de dorința de sacrificiu a tinerilor de astăzi, dorința de a face performanță, dar și o altă dorință de a face bani mai ușor. Educația ultimilor 30 de ani a făcut în așa fel încât se dorește să se câștige mult cu muncă puțină. Și atunci sunt căutate specialitățile «la modă» în care oricine își poate face un cabinet medical privat și câștigă consistent fără să depună o muncă asiduă. Există specialități unde responsabilitatea este un pic mai mică. Închipuiți-vă însă că trebuie să operezi pe inimă un copil care are părinți, bunici, frați. Toți pot face presiuni asupra echipei chirurgicale. Și te confrunți cu o presiune enormă. Trebuie să ai o bună pregătire, dar și tărie de caracter pentru a merge mai departe”, a declarat prof.dr. Grigore Tinică.

„Nu îți ajunge câteodată o zi de muncă să termini o operație”

Prof.dr. Grigore Tinică spune că pentru a fi chirurg cardiovascular nu e suficient să știi doar meseria, trebuie să ai o rezistență aparte. Nu există program normat, poți sta în spital zi și noapte, iar uneori uiți că ai o familie care te așteaptă acasă pentru că ai de salvat o viață. Managerul IBCV spune că mulți dintre absolvenții de astăzi pur și simplu nu vor să facă asemenea sacrificii.

„Nu îți ajunge câteodată o zi de muncă să termini o operație. Nu poți să începi intervenția și dacă s-a terminat programul îl lași pe colegul din tura a doua să o finalizeze. Sunt operații lungi, complexe și consumatoare de timp. Noi ca profesori încercăm să selectăm viitorii chirurgi cardiovasculari. Dintr-un an de studenți la medicină generală, de exemplu, din 560 de români și 300 de străini, dacă ne vin pe chirurgie cardiovasculară 5 – 6 rezidenți suntem mulțumiți. Nu întotdeauna sunt însă cei mai buni. După cei 6 ani de rezidențiat trebuie să mai treacă 10 ani pentru a spune că ești un chirurg format. Noi avem câțiva rezidenți extraordinari de buni. Pot să vă spun că după 6 ani aceștia sunt apți să efectueze operații complexe”, a precizat prof.dr. Grigore Tinică.

Însă numărul de chirurgi cardiovasculari din institut este mai mic decât necesarul. Problema este însă cunoscută: cea a spațiilor. Chiar și dacă ar fi un număr mai mare de medici, spune managerul, capacitatea actualului institut nu permite mai multe internări și mai multe intervenții chirurgicale decât se fac în prezent.

Nu avem rezidențiat pentru chirurgia cardiacă pediatrică

În România nu există la ora actuală rezidențiat pentru chirurgia cardiacă pediatrică. După anii 2000 a apărut în Europa supraspecializarea pe chirurgie cardiacă pediatrică, iar în SUA trebuie făcut un stagiu în plus la rezidențiat pentru a putea opera copiii pe inimă. Și în România la ora actuală se fac supraspecializări în acest sens deoarece există mulți copii cu malformații congenitale cardiace care trebuie salvați. Cu toate acestea există puțini chirurgi cardiaci pediatri.

Conform statisticilor, în regiunea Moldovei se nasc anual aproximativ 1.000 de copii cu malformații congenitale cardiace. O mică parte necesită intervenții de urgență în primele zile de naștere. În schimb, marea lor majoritate poate fi operată la 3, 4 sau 5 ani, chiar și mai târziu. Unele malformații congenitale cardiace pot fi diagnosticate la naștere sau intrauterin. O parte din mortalitatea infantilă este cauzată însă de această patologie.

„Malformațiile congenitale cardiace cuprind mai multe defecte de dezvoltare a embrionului uman și a inimii. Pot fi diagnosticate atât intrauterin cât și după naștere. Unele dintre ele sunt mai complexe, precum cele cianogene care se văd mai ușor. Vorbim apoi și de malformațiile obstructive. Importantă este depistarea precoce și etapizarea intervențiilor chirurgicale deoarece sunt malformații care necesită o singură operație, iar altele mai multe etape în tratamentul definitiv”, a explicat prof.dr. Grigore Tinică.

Medicul povestește că în actualul institut au fost operați pe cord copii încă din anul 2001. În acea perioadă exista o colaborare cu prof. Francis Robicsek din SUA. Astfel au putut fi trimiși la specializare peste ocean cardiologi, chirurgi, anesteziști, asistente medicale. Aceștia au revenit în institut și au realizat intervenții pe cord la copii. În total, până acum au fost operați în jur de 900 de copii la Iași.

La ora actuală, unii copii diagnosticați cu malformații congenitale cardiace vin la IBCV, alții sunt operați la București, la Spitalul „Marie Curie” sau la Tg. Mureș. Și la Cluj se mai operează, dar nici acolo nu există secție de chirurgie cardiacă, așa cum se întâmplă și la Iași. Însă cei mai mulți copii nu sunt operați, explică medicul, iar acest lucru s-ar putea schimba doar prin apariția, dotarea și găsirea de profesioniști pentru Institutul Inimii, care va avea și o secție de chirurgie cardiacă pediatrică, cu specialități conexe.

 

 

 

.

 

 

Publicitate și alte recomandări video