Din septembrie 2017, mai mulţi infractori încarceraţi în Penitenciarul de Maximă Si­gu­ranţă din Iaşi sunt folosiţi de către conducere în perimetrele de pază. Situaţia neobişnuită este provocată de lipsa de personal, însă este criticată foarte dur de către agenţii şi ofiţerii din penitenciar, care se plâng că se pune semnul egal între ei şi persoanele private de libertate.

Deţinuţii folosiţi în posturile de pază sunt din categoria celor care prestează muncă în pe­rioada detenţiei, pentru asta ei primind bene­ficii la eliberarea condiţionată. Puşcăria­şii-paznici nu folosesc arme, însă au un rol destul de important, fiind cei care, dacă se întâmplă ceva în perimetrul a cărui pază o asi­gură, trebuie să alerteze personalul închisorii. Ei sunt selectaţi din rândul celor care îşi execută pedepsele în regim deschis, care nu au creat probleme în penitenciar sau nu sunt cunoscuţi ca fiind apropiaţi clanurilor interlope.

Reacţia penitenciarului

Într-un răspuns oferit „Ziarului de Iaşi“, reprezentanţii Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi susţin că „misiunile de pază ale Penitenciarului Iaşi sunt asigurate de către personalul de specialitate, pregătit şi instruit în acest sens“. Cu toate acestea, mai spun reprezentanţii închisorii, „în funcţie de nevoi, se pot repartiza pentru întărirea su­pra­vegherii dispozitivului de apărare, persoane private de libertate care execută pe­deapsa în regim deschis şi care îndeplinesc criteriile de selecţie la muncă, în conformitate cu art. 177 din H.G. nr. 157/2016, precum şi cu prevederile legale ale Deciziei di­rectorului general al ANP nr. 500165/ 2017“, se mai arată în răspunsul remis ziarului.

Reprezentanţii unităţii ne-au mai precizat că, în ultimul an, pentru „sprijinirea perso­nalului unităţii la paza perimetrului“, au fost utilizaţi în medie câte 10 deţinuţi, care au derulat activităţi în ture.

„În acest moment, sunt selecţionaţi 11 deţinuţi care desfăşoară doar activităţi de supraveghere şi care sunt la rândul lor sunt monitorizaţi de către celelalte posturi de pază asigurate de către an­gajaţii unităţii, precum şi de către şeful de schimb. Facem precizarea că pentru supra­vegherea deţinuţilor la punctele de lucru exterioare Penitenciarului Iaşi, nu au fost repartizaţi deţinuţi pentru aceste activităţi, paza dispozitivelor fiind asigurată în între­gime de către angajaţii unităţii“, au încheiat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi.

Sindicaliştii sunt supăraţi

Folosirea deţinuţilor în posturile de pază este una dintre marile nemulţumiri pe care sindicaliştii penitenciarului Iaşi o au. Dorin Scarlii, liderul Sindicatului „Iuris“, în care sunt membri cei mai mulţi dintre angajaţii penitenciarului, a catalogat decizia condu­cerii penitenciarului ca fiind una „anormală“.

„Pe undeva se pune semnul egal între un agent şi un deţinut. Eu am o pregătire, am făcut o şcoală militară, dar deţinutul din postul de pază unde a făcut pregătirea?“, se întreabă, retoric, Scarlii.

Acesta a mai spus că principala condiţie pentru ca o persoană să fie angajată într-un penitenciar este cazierul „curat“, însă, cu toate acestea, unii infractori primesc obligaţii similare unor agenţi de penitenciar.

„Oamenii ăştia sunt condamnaţi de o instanţă, care a constatat că sunt infractori. Este o problemă care ne deranjează foarte tare şi pentru că suntem singura unitatea de tip penitenciar de maximă siguranţă din zona Moldova. Avem deţinuţi cu grad de risc, de asta şi condiţiile de securitate ar trebui să fie foarte bune“, a mai spus Scarlii, care crede că folosirea deţinuţilor în posturile de pază maschează, de fapt, lipsa de personal.

Cu toate acestea, mai spune liderul sindical, 17 angajaţi de la Iaşi sunt detaşaţi, în prezent, la Penitenciarul Vaslui, ca urmare a unei decizii luate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).

„Au plecat «cei tari în gură», care nu erau de acord cu cei din conducerea Penitenciarului Iaşi“, crede Scarlii.

Ieri, alături de mai mulţi colegi, acesta a prostestat în faţa Penitenciarului Iaşi scan­dând atât împotriva şefilor din ANP, cât şi a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. De altfel, ministrul este de mai mult timp în conflict cu sindicatele şi angajaţii penitenciarelor.

„Un ministru care s-a dovedit incapabil să gestioneze sistemul penitenciar refuză dialogul şi, efectiv, încearcă să ascundă un dezastru. Avem câteva mii de infractori liberi pe stradă sub pretextul unei îmbună­tăţiri a condiţiilor din penitenciare care nu se realizeză decât la nivel declarativ“, se arăta într-un comunicat al Federaţiei Sindica­telor din Penitenciarelor, în mai a.c.

Sindi­caliştii cereau demisia lui Toader atunci din zece motive, unul din acestea fiind acesta: „A promis plata orelor suplimentare pentru angajaţi. Nu s-a ţinut de cuvânt. În continuare, cele peste 1 milion de ore suplimentare sunt neplătite“.

În ce priveşte secizia ca deţinuţii să poată lucra în perimetrele de pază, aceasta a fost luată în septembrie 2017 prin semnătura di­rectorului ANP, Marian Dobrică. În decizia respectivă, referitor la deţinuţii-paznici se precizează următoarele: „Persoanele condamnate folosite la activităţi de întărire a supravegherii la punctele de lucru şi pe perimetrele locurilor de deţinere au doar atribuţii de alarmare a personalului locului de deţinere cu privire la producerea unor evenimente negative, sens în care nu li se stabilesc atribuţii care să presupună folosirea mijloacelor de imobilizare, urmărirea persoanelor private de libertate ori intervenţia în orice mod“.

De pildă, un deţinut plasat în perimetrul de pază poate alerta angajaţii penitenciarului că persoane din exteriorul unităţii au aruncat un telefon sau o armă în curtea unităţii. Cine garantează însă că puş­că­riaşul respectiv o va face?