Citiți aici integral „Ziarul de Sănătate” nr. 20

De la această vârstă începe debutul bolile psihiatrice, dar singurătatea și sentimentul de abandon duc adesea spre o tristețe continuă la nivelul bătrânilor care îi împinge către depresie. Însă lucrurile acestea nu trebuie să fie luate ca atare, nu sunt regulă de bază, spun specialiștii: „vârsta e doar un număr” și orice activitate adaptată rezistenței fizice e recomandată. Nu doar pentru menținerea unui tonus bun, cât și pentru a păstra mintea ageră.

Citiți în continuare materialele propuse de „Ziarul de Sănătate” în tema acestui dosar.

• Cum arată zicala „ești ceea ce mănânci” la 65 de ani. Dr. Camelia Sfarti: „corpul nostru se schimbă în funcție de ceea ce mâncăm de-a lungul timpului”

Camelia Sfarti, nutriționist dietetician autorizat, consideră că ideea „ești ceea ce mănânci” este o simplificare şi că ar trebui să vedem mai departe de ea. Mulți alți factori precum genetica, exercițiul fizic, gestionarea stresului în societatea modernă, condițiile de mediu au un rol important în determinarea sănătății și bunăstării noastre. Dar a fi atenți la ceea ce mâncăm și a alege alimente nutritive și sănătoase reprezintă un pas important către promovarea stării de sănătate în general, crede specialistul. Mai ales atunci când vorbim de persoane care au mai mult de 65 de ani.

• Singurătatea și tristețea, vulnerabilități aduse de vârstă. Cât de importante sunt cluburile de pensionari și cum depășești psihologic pragul de 65 de ani

În momentul depășirii vârstei de 65 de ani, problemele de sănătate sunt un motiv de îngrijorare, însă medicii avertizează că persoanele care îmbătrânesc sunt mult mai vulnerabile la singurătate și tristețe. Fie că este vorba de persoane care au rămas sau rămân singure după o căsnicie îndelungată, de familii destrămate, de copii care pur și simplu s-au mutat din preajma părinților, începe o izolare socială care debutează în familie. Ulterior se extinde prin faptul că cercul de prieteni devine din ce în ce mai mic, dispare angrenare în societate, prin ieșirea la pensie, iar rolul redus în viața activă poate face ca oamenii să se simtă abandonați, iar de aici să ducă, în cascadă, spre o depresie sau spre o îngrijire mai slabă din punct de vedere medical a vieții de zi cu zi.

• Trei mese pe zi și gustări: cum arată și ce conține meniul unei zile pentru o persoană vârstnică

Specialiștii în nutriție spun că meniul zilei trebuie să respecte cerințele nutriționale individuale, să fie adaptat la patologiile prezente precum boli de inimă, diabet, osteoporoză, să asigure menținerea musculaturii și să țină cont de modificările fiziologice ale apetitului și gustului.

• Ce analize trebuie să ne facem după 65 de ani. Pericolul adus de „sindromul metabolic”

Medicii de familie trag un semnal de alarmă asupra faptului că cele mai frecvente afecțiuni la persoanele vârstnice sunt bolile cardiovasculare. Specialiștii spun că din acest motiv este foarte important ca după o anumită vârstă să ne controlăm în mod constant tensiunea arterială. Dr. Mihaela Năstasă, medic primar medicină de familie, punctează faptul că, pe lângă tensiunea arterială, vârstnicii trebuie să își verifice sănătatea și prin analize de laborator care urmăresc explorarea renală, hepatică, trigliceridele, fracțiile de colesterol și glicemia.

• Depresia, boala Alzheimer și demența vasculară, cele mai frecvente afecțiuni psihice după vârsta de 65 de ani

Vârsta de 65 de ani și ceea ce vine după ar trebui privită ca o nouă etapă în care experiența și înțelepciunea câștigate de-a lungul vieții pot străluci cu adevărat, este de părere dr. Marcel-Alexandru Găină, medic specialist psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași. Medicul, care este și asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, spune însă că există un secret al acestei vârste.

• Ultima soluție: îngrijrile paliative, de care medicii spun că ar trebui să beneficieze toți pacienții în ultimele zile din viață

În momentul în care o persoană vârstnică nu se mai poate îngriji singură și suferă și de o boală adesea terminală, atunci familia începe să-și pună problema accesării unor servicii de paliație. „Ziarul de Sănătate” a scris despre această ramură a meseriei medicale, suprasolicitată, cu prea puține paturi și cu multe dificultăți pentru cadrele medicale care o practică, unde oamenii sunt ajutați să „moară cu demnitate”. Redăm, în continuare, idei principale din amplul dosar care poate fi consultat pe site-ul publicației noastre.

Publicitate și alte recomandări video